Valentin Pintilei, bărbatul din Tărpiu acuzat de procurori că și-a ucis cumnatul după ce l-a bătut cu bestialitate, a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la 11 ani de închisoare. Asta după ce, în urmă cu două luni, Tribunalul Bistrița-Năsăud l-a achitat de învinuire, întrucât nu a avut “convingerea intimă că acuzaţia adusă acestuia prin rechizitoriu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă”, deși majoritatea covârșitoare a probelor conduceau înspre vinovăţia acestuia.
Punct final în dosarul în care Valentin Pintilei, bărbatul din Tărpiu care, în 2019, a fost acuzat de procurori că și-a ucis cumnatul după ce i-a administrat o bătaie zdravănă.
Firele acestui caz au fost destul de încurcate, mai ales din cauză că cercetarea efectuată la fața locului nu a fost făcută cu maxim profesionalism și a lăsat loc de îndoieli în ceea ce privește vinovatul, astfel că au fost urmărite mai multe piste, printre acestea regăsindu-se și posibilitatea ca victima să fi fost lovită de un vehicul. Tocmai de aceea judecătorul cauzei de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a decis să îl achite pe Pintilei.
Bineînţeles, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a atacat cu apel sentința pronunțată de instanța de fond, astfel că dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj.
Procurori: Probele demonstrează cine este autorul
În apelul formulat, procurorii au arătat că probele existente la dosar nu au fost suficient analizate de instanța de fond, probe care indică vinovăția inculpatului în afara oricărui dubiu rezonabil şi confirmă starea de fapt reţinută în rechizitoriu.
În acest context, procurorii au precizat că atât în timpul anchetei, cât și în timpul cercetării judecătorești au fost urmărite mai multe ipoteze legate de modalitatea producerii leziunilor care au provocat decesul victimei, cea cu privire la posibilitatea producerii unui accident rutier în cadrul căruia victima ar fi suferit leziunile care i-au fost letale.
“Prin raportul de nouă expertiză medico-legală întocmit de Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca (avizat de comisia de avizare şi control a actelor medico-legale), s-a concluzionat că moartea victimei (…) s-a datorat şocului traumatic complex consecutiv unui politraumatism cu multiple fracturi costale, fractură de femur şi de peroneu, rupturi pulmonare, hemotorax drept, rupturi renale şi multiple alte leziuni primare.
S-a arătat faptul că aceste leziuni (care au legătură de cauzalitate cu decesul) s-au putut produce probabil prin lovire activă cu un corp dur (precum picior, bâtă, botă etc.) şi/sau posibil prin călcare repetată cu piciorul.
Astfel, prima instanţă a concluzionat că se confirmă aspectele reţinute în rechizitoriu, iar moartea lui (…) a fost cauzată de agresarea sa fizică prin aplicarea unor lovituri repetate, fără a fi victima vreunui accident rutier. În final, prima instanţă a reţinut că nu există o certitudine a faptului că inculpatul Pintilei Valentin este vinovat de uciderea victimei, deşi majoritatea covârşitoare a probelor indică vinovăţia acestuia şi există posibilitatea ca terţe persoane să-i fi aplicat lovituri persoanei vătămate”, a reținut instanța clujeană din apelul formulat de procurori, aceştia din urmă precizând totodată că în cursul procesului nu au fost relevate indicii privind posibila acţiune a vreunor terţi sau existenţa vreunor motive plauzibile pentru ca o terţă persoană să fie implicată în agresarea şi uciderea victimei.
În opinia procurorilor, probele și împrejurările de fapt se coroborează și demonstrează ca infracţiunea a fost comisă de Pintilei, oricât acesta a încercat să ascundă.
A încercat să-și ascundă fapta
După ce a analizat probele existente la dosar și a reaudiat martorii, judecătorii au ajuns la concluzia că apelul procurorilor este întemeiat, Valentin Pintilei fiind singura persoană care a avut un conflict cu victima, astfel că achitarea dispusă de Tribunalul Bistrița-Năsăud este nefondată.
“Aşa cum rezultă şi din fotografiile judiciare, ferma se afla într-un loc izolat, la distanţă considerabilă de sat şi alte persoane nu au fost identificate în intervalul 19-20.04.2019, ca deplasându-se în zona fermei sau a bălţii unde a fost găsită victima decedată. Nu au fost identificate, cu ocazia cercetării la faţa locului, urme de autovehicule care să se fi deplasat în zonă.
Moartea victimei (…) a fost violentă şi ea s-a datorat, aşa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză medico – legală avizat, şocului traumatic complex, consecutiv unui politraumatism cu multiple fracturi costale, rupturi pulmonare şi hemotorax drept, fracturi ale membrului inferior drept şi de fibulă, contuzie dilacerare renală dreapta, cu hematom retroperitoneal şi multiple leziuni primare, pe fondul unui consum exagerat de alcool.
Examinarea cadavrului a evidenţiat multiple leziuni, la nivelul feţei, a braţului, hemitoracelui, coatelor, antebraţului, părţii posterioare a trunchiului, regiunii lombo – sacrale, membrelor inferioare, gambelor. Ca mecanism de producere, s-a stabilit că aceste leziuni s-au putut produce prin lovire activă cu un corp dur, cădere şi lovire de suprafaţă dură sau târâre, posibil călcare repetată cu piciorul.
Politraumatismul cu multiple fracturi cauzat victimei, numărul considerabil de leziuni corporale şi varietatea zonelor corporale unde au fost identificate leziunile determină concluzia că asupra victimei s-au aplicat multiple lovituri, în mod repetat, cu un corp dur, stabilindu-se că între leziunile cauzate şi decesul victimei a existat legătură de cauzalitate. (…)
Aceste concluzii medico – legale infirmă declaraţiile inculpatului, potrivit cărora acesta i-ar fi aplicat victimei doar două sau trei lovituri cu o „joardă” sau o bâtă. Poziţia inculpatului este subiectivă, în mod evident fiind una justificată de intenţia de a nu se autoincrimina şi posibil, de împrejurarea că inculpatul, aflat într-o avansată stare de ebrietate în urma consumului a doi litri de țuică, nu îşi mai aminteşte cursul evenimentelor din noaptea de 19/20.04.2019.
Conduita inculpatului din cursul zilei de 20.04.2019 este una care îl încriminează în afara oricărui dubiu. Astfel, la sosirea martorului (…) ca ajutor la fermă, inculpatul i-a spus acestuia să nu meargă cu vitele la vale, spre baltă, martorul negăsind nicio justificare rezonabilă pentru această îndrumare, în condiţiile în care acela era locul de unde se adăpau animalele.
Cercetarea la faţa locului a evidenţiat că în dimineaţa de 20.04.2019, când se presupune că inculpatul se trezise din starea de beție, acesta s-a deplasat la baltă, unde a găsit-o pe victimă şi după spusele sale, a schimbat-o de hainele care erau murdare şi ude. Acela era momentul în care inculpatul, ulterior stării de amnezie clamate din noaptea precedentă, datorată consumului de alcool, putea să realizeze gravitatea stării victimei şi să îi acorde primul ajutor, nu să ascundă actele de agresiune şi urmele vizibile ale acesteia, de pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei.
Leziunile identificate pe corpul victimei determină convingerea că la momentul dimineții de 20.04.2019, victima se afla încă în viaţă, însă într-o stare extrem de gravă, posibil inconştientă şi oricum, netransportabilă. În aceste condiţii, deşi a luat act de starea victimei, inculpatul a ales să o schimbe de haine şi să o abandoneze în acel loc, fără a-i acorda vreun ajutor.
Justificarea inculpatului potrivit căreia el credea că victima se afla în stare de ebrietate nu poate fi primită, o minimă compasiune şi empatie neputând fi străină faţă de o persoană neajutorată şi netransportabilă, cu atât mai mult faţă de victimă, care era chiar cumnatul său, fratele surorii sale, deci o persoană din familie, cunoscută, cu un trecut comun de familie, de amintiri şi de interacţiune de viaţă.
Inculpatul a părăsit locul unde se afla victima, lângă baltă şi plecat la fermă, unde nu se contestă că a avut mult de lucru, dar până a doua zi, în 21.04.2019, inculpatul nu a mai efectuat niciun demers pentru a verifica starea victimei, deşi era o distanţă de câteva sute de metri de la fermă la baltă.
Convorbirile interceptate autorizat în cauză, ulterioare momentului comiterii faptei, denotă că inculpatul nu era o persoană brută, fără instrucție, fără experienţă de viaţă şi lipsită de sentimente, astfel încât să îi fie specifică o asemenea conduită, (…). Singura explicaţie pentru acest comportament al inculpatului a fost o nepăsare tipică unei persoane aflate în culpă, deci în continuarea unei conduite infracţionale, nefiind deloc interesată de consecinţele actelor sale de agresiune asupra victimei, ci doar de faptul ca victima să nu fie descoperită de (…), prin urmare, ca fapta sa să nu fie descoperită.
Ca atare, Curtea nu validează poziţia inculpatului, potrivit căreia acesta nu a cunoscut gravitatea leziunilor cauzate victimei, din cauza stării de ebrietate în care se afla, pentru că ulterioara sa conduită, care a succedat momentului comiterii actelor de agresiune, nu este tipică unei persoane inocente, dezinteresate. În mod sigur inculpatul a realizat cât de gravă era starea victimei şi a încercat să se distanţeze de aceasta şi să se asigure că nicio altă persoană nu o va găsi”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
Sentința de la Tribunalul BN, eroare de raționament
Totodată, Curtea critică și modul în care prima instanță a judecat acest dosar, care, deși a reținut că majoritatea covârşitoare a probelor conduc înspre vinovăţia lui Pintilei, a apreciat dovedită starea de fapt, doar în limitele a ceea ce acesta a recunoscut în declaraţiile sale.
“Curtea constată o eroare de raţionament, pentru că dovedirea agresării victimei de către inculpat s-a stabilit în concret, prin raportare la probatoriul administrat în cauză, dar faptul aprecierii lipsei legăturii cauzale dintre conduita violentă a inculpatului şi rezultatul produs s-a datorat interpunerii unui posibil eveniment intervenit ulterior conduitei inculpatului, din partea unui terţ neidentificat. În această analiză, instanţa de fond nu s-a mai raportat la date concrete furnizate de probe, ci a făcut o apreciere ipotetică, aceea a posibilităţii intervenţiei unui factor străin de conduita inculpatului, în concret posibila intervenţie a unei alte persoane care să fi agresat victima şi să-i fi cauzat decesul.
În vederea determinării legăturii de cauzalitate dintre acţiunea făptuitorului şi rezultatul produs, trebuie analizat dacă urmarea imediată este doar rezultatul activităţii infracţionale a făptuitorului ori s-a produs din alte cauze. Potrivit teoriei imputării obiective a rezultatului, mai întâi se verifică dacă acţiunea a creat un pericol relevant din punct de vedere juridic pentru valoarea socială ocrotită, iar apoi, urmează a se constata dacă rezultatul produs este o consecinţă a stării de pericol create prin acţiune. (…)
În primul rând, aşa cum s-a arătat, instanţa de fond nu a evaluat sinceritatea inculpatului prin coroborare cu datele furnizate de celelalte mijloace de probă şi a reţinut dovedit doar ceea ce inculpatul a recunoscut. De aici, necesitatea de a căuta surse ulterioare de cauzalitate pentru rezultatul decesului victimei.
Dacă se coroborează materialul probator, se constată că acţiunea inculpatului nu a constat doar în comiterea celor două sau trei acte de violenţă moderată pe care acesta le-a recunoscut, ca fiind produse prin lovirea victimei cu o joardă sau o bâtă, ci a constat în aplicarea unor lovituri multiple, repetate, în diferite zone ale corpului, cu un corp contondent apt să cauzeze leziuni corporale grave şi călcare repetată cu piciorul, de natura fracturilor şi a unor traumatisme care s-au concretizat în rezultatul final al cauzării unui politraumatism cu multiple fracturi costale, rupturi pulmonare, hemotorax drept, fracturi ale membrului inferior, contuzie – dilacerare renală, hematoame şi multiple leziuni primare.
Nu s-a dovedit cu niciun mijloc de probă intervenţia unui alt factor exterior, străin de conduita inculpatului, care să fi concurat la cauzarea leziunilor corporale identificate pe corpul victimei şi care i-au cauzat decesul. Nicio altă persoană nu a mai interacţionat cu victima din seara de 19.04.2019 până la momentul identificării cadavrului victimei, în 21.04.2019. Nicio altă persoană nu s-a dovedit să fi avut vreun conflict cu victima în perioada anterioară decesului acestuia. Nicio altă persoană nu a fost identificată în locul comiterii faptei, în intervalul 19.04.2019 – 21.04.2019.
Din contră, s-a dovedit că inculpatul a ascuns adevărul, rezultatul testării poligraf fiind relevant în acest sens şi a încercat să deturneze ancheta spre alte surse ale leziunilor victimei, profitând de faptul că iniţial, datele de urmărire penală au luat în considerare o posibilă acţiune de lovire intenționată a victimei de cu un autovehicul sau prezentând ipoteza unor acţiuni violente ale animalelor nesupravegheate. Relevantă este conduita inculpatului după comiterea agresiunii şi încercarea sa de a ascunde locul unde se afla victima, de orice privitor.
Soluţia instanţei de fond este oricum deficitară, pentru că a absolvit integral de răspundere persoana inculpatului, fără a lua în considerare, eventual o atragere a răspunderii acestuia pentru ceea ce se considera ca fiindu-i imputabil.
Ca atare, Curtea apreciază că probaţiunea administrată în cauză a dovedit în afara oricărui dubiu, că inculpatul Pintilei Valentin este autorul actelor de violenţă repetate din noaptea de 19/20.04.2019, în urma cărora victima (…) a suferit leziuni corporale incompatibile cu viaţa”, au explicat judecătorii clujeni.
Trimis după gratii pentru 11 ani
Convinși fără niciun dubiu că Pintilei se face vinovat de comiterea faptei, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au aplicat și pedeapsa, una foarte aspră: 11 ani de închisoare!
“Pedeapsa de 11 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie, este apreciată justificată, raportat la împrejurările şi modul de comitere a faptei, la consecinţele produse, la conduita inculpatului în cursul procesului penal, la nivelul său de educaţie şi la situaţia sa socială, la lipsa antecedenţei sale penale.
Instanţa de apel reţine gravitatea deosebită a infracţiunii comise şi gravitatea consecinţelor faptei, soldate cu decesul unei persoane de vârstă medie. Singura împrejurare favorabilă inculpatului este aceea că nu are antecedente penale, însă debutul său în câmpul infracţional cu o faptă penală de o asemenea gravitate nu justifică aprecierea că o pedeapsă mai uşoară ar fi suficientă, pentru reeducarea sa”, au mai precizat judecătorii în motivare.
