Curtea de apel Cluj i-a respins definitiv lui Marius Negrea cererea de revizuire a sentinței prin care, în 2022, a fost condamnat la 15 ani și 3 luni de pușcărie pentru constituire de grup infracțional organizat și trafic de droguri. Condamnarea rămâne oricum deocamdată pe hârtie, în condițiile în care Negrea este dispărut de ceva ani buni și dat în urmărire.
În principal cererea de revizuire s-a bazat pe o sentință pronunțată de o instanţă belgiană în care erau vizați capii aceluiași grup de traficanți de droguri pe care și anchetatorii români l-au luat în colimator. Însă, în documentul instanței belgiene apar ca lideri ai grupării doi cetățeni străini și Zsigmond Francisc, românul fiind cel care recruta șoferii pentru transportul drogurilor, în timp ce procurorii antimafia din Bistrița-Năsăud au susținut că liderul grupării era de fapt Negrea, secondat fiind de Zsigmond. Astfel, apărarea a susținut că sentința pronunțată în Belgia se bate cap în cap cu cea pronunțată de instanța din Bistrița și menținută de Curtea de Apel, iar Marius Negrea nu a avut nimic de-a face cu transporturile organizate de Zsigmond, din Belgia spre Marea Britanie.
Însă, judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud nu au fost de acord cu alegațiile apărării, precizând că, în ceea ce privește activitatea infracțională a lui Zsigmond reținută de judecătorii belgieni, reiese faptul că acesta se afla în strânse relații cu ceilalți membri ai grupării aflați în alte state, inclusiv cu Marius Negrea.
Apel respins! CA Cluj: Raţionamentul apelantului, greşit
Drept urmare, „mingea” a ajuns în ograda judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj, unde Negrea nu a avut mai mult succes.
“În concret, tribunalul a învederat faptul că prin cele două hotărâri, inculpatul Zsigmond Francisc a fost condamnat pentru activitatea infracţională, cu referire şi la ceilalţi inculpaţi, inclusiv inculpatul Negrea Marius Viorel, fără a se identifica aspecte de natură a aprecia că există chestiuni care nu se pot concilia. Cu alte cuvinte, s-a constatat faptul că autorităţile belgiene nu au reţinut în sarcina revizuentului săvârşirea vreunui infracţiuni, rezumându-se la a se face menţiune că revizuientul ar fi făcut parte din grupul infracţional din care făceau parte inculpaţii Pop Ilie Sorin, Cociobea Alexandru şi Costea Costel.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul-revizuient Negrea Marius Viorel. În esenţă, prin motivele scrise (…), s-au redat pasajele în cuprinsul cărora instanţa de fond a analizat admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, criticând modalitatea în care această cerere a fost soluţionată. În concret, s-a învederat că instanţa de fond a analizat fondul cererii de revizuire şi nu admisibilitatea în principiu, depăşind limitele procedurii admisibilității în principiu. În al doilea rând, s-a susţinut că instanţa de fond a adăugat o condiţie suplimentară admisibilităţii în principiu, prin referirea la dispozitivele hotărârilor judecătoreşti care nu se pot concilia (în opinia apelantului textul de lege vizând inclusiv partea de considerente, neavând relevanţă faptul că dispozitivul hotărârii belgiene nu l-a privit pe inculpatul Negrea). De asemenea, s-a relevat faptul că instanţa de fond nu a efectuat o analiză concretă a aspectelor punctuale redate în cererea de revizuire, privind aspectele care nu se pot concilia.
În final, s-a arătat că hotărârea belgiană a tratat fiecare faptă, participant şi implicare la infracţiuni, iar faptul că Negrea Marius Viorel nu a fost acuzat în acel dosar nu reprezintă, în opinia acestuia, o condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire, oferind ca exemplu situaţia în care complicii sunt condamnaţi iar autorii sun achitaţi.
Analizând apelul declarat în cauză, prin prisma normelor şi dispoziţiilor legale incidente în cauză, în limitele caracterului devolutiv integral, Curtea reţine că nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Astfel cum s-a învederat şi de către instanţa de fond, pentru admisibilitatea cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. e) C.pr.pen., este necesar ca cele două hotărâri să rezolve fondul cauzei, prin pronunţarea unor soluţii de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, iar aspectele care nu se pot concilia să vizeze situaţia de fapt.
În cazul apelantului revizuent Negrea Marius Viorel prin sentinţa penală nr. 115/F/06.11.2020 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, definitivă prin decizia penală nr. 189/A/16.02.2022 a Curţii de Apel Cluj, s-au dispus soluţii de condamnare pentru infracţiunile ce au făcut obiectul dosarului penal nr. 313/112/2018, fiind în concret reţinută următoarea situaţie de fapt:
În esenţă, s-a reţinut că a fost dovedită „existenţa unui grup infracţional organizat constituit conform regulilor prevăzute în norma de incriminare, în sensul în care inculpaţii Negrea (a iniţiat şi constituit grupul cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc), Zsigmond (a constituit grupul în forma iniţierii cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc), Cociobea (a constituit grupul în forma aderării şi sprijinirii cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc) şi Costea Costel (a săvârşit fapta în forma aderării şi sprijinirii grupului sub orice formă cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc) au acţionat coordonat, în cadrul unui grup cu o structură şi roluri determinate ale fiecărui membru”.
S-a mai reţinut şi faptul că Zsigmond Francisc a fost persoana de încredere a lui Negrea Marius sprijinindu-l pe acesta în activitatea infracţională, acesta având rolul de a prelua drogurile de la furnizori aflaţi în Belgia şi Spania şi de a le înmâna şoferilor de autotrenuri (curieri) care se deplasau către Marea Britanie. Curierii sunt cetăţeni români care efectuează regulat transporturi legale pe ruta (…), pe numele a diverse firme de transport marfă”, arată judecătorii clujeni în motivare, aceştia precizând totodată că Negrea și Zsigmond, conform datelor de la dosar și a interceptărilor convorbirilor telefonice, au ținut legătura, ba chiar au fost împreună în anumite momente atunci când au organizat transporturi cu droguri din Germania, Olanda ori Belgia spre Marea Britanie.
Mai mult, potrivit instanței clujene, rolurile fiecăruia dintre inculpați și legăturile dintre aceștia în cadrul grupării infracționale reies clar din procesele verbale întocmite de polițiștii DCCO, dar și din datele furnizate de polițiștii din state cu care au colaborat autoritățile judiciare străine.
“Curtea constată că, spre deosebire de hotărârea română de condamnare a inculpatului revizuent Negrea Marius Viorel, cea pronunţată de Tribunalul de Primă Instanţă Leuven este mult mai sintetică şi vizează în esenţă faptele reţinute în sarcina inculpaţilor Zsigmond Francisc, (…) şi (…), persoane care fac parte din acelaşi grup infracţional alături de revizuent dar şi de alte persoane de pe teritoriul Olandei, Germaniei, Marii Britanii şi României (alte 10 persoane identificate), fără a descrie cu exactitate şi în detaliu rolul şi contribuţiile fiecăreia.
În ceea ce îl priveşte pe Negrea Marius Viorel, autorităţile belgiene au reţinut atât calitatea de membru al grupării infracţionale, cât şi rolul său în racolarea şi coordonarea a şoferilor români implicaţi direct în transporturile drogurilor identificate în concret în cursul anului 2017, fără a fi detaliată activitatea acestuia cu ocazia descrierilor infracţiunilor de trafic internaţional.
În schimb, hotărârea de condamnare din dosarul nr. 313/112/2018 este mult mai amplă în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute în sarcina acestui inculpat, chiar dacă în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a grupului infracţional organizat au fost identificate mai puţine persoane, (în special cele aflate la nivelul ultimelor paliere a piramidei infracţional – şoferii români care au efectuat transporturile şi a coordonatorii acestora), fără a fi identificaţi principalii furnizori şi destinatari ai drogurilor transportate (persoanele din eşalonul superior).
Raţionamentul apelantului este unul greşit şi se bazează pe excluderea contribuţiei lui Negrea Marius Viorel raportat la considerentele hotărârii belgiene, care nu cuprind referiri exprese la faptele sale. Acest lucru se datorează însă faptului că hotărârea Tribunalului de Primă Instanţă Leuven nu a avut ca obiect faptele inculpatului Negrea (ce au fost cercetate şi judecate în România), ci doar ale trei dintre membrii grupului infracţional organizat, printre care şi numitul Zsigmond Francisc.
În consecinţă, susţinerile apelantului Negrea Marius Viorel privind contrarietatea celor două hotărâri judecătoreşti nu sunt întemeiate, având în vedere că hotărârea pronunţată de instanţa belgiană nu infirmă faptele reţinute de instanţele române referitoare la apartenența, rolul şi faptele comise de acesta în cadrul aceleiaşi grupări infracţionale din care au făcut parte şi alte persoane (o parte identificate de autorităţile române, altele de cele belgiene), în ambele hotărâri punându-se accentul pe faptele reţinute în sarcina inculpaţilor care au făcut obiectul rechizitoriilor emise de către organele de urmărire penală (doar Zsigmond Francisc fiind persoana care a avut calitatea de inculpat atât în dosarul instrumentat de autorităţile belgiene cât şi de cele române), astfel încât, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C.pr.pen., Curtea va respinge ca nefondat apelul formulat de revizuentul persoana condamnată Negrea Marius Viorel (…), împotriva sentinţei penale nr. 81/F/27.09.2023 a Tribunalului Bistrița-Năsăud”, explică judecătorii de la Curtea de Apel Cluj în motivare.
