Gheorghe Onul, primarul încă în funcție al comunei Salva, a fost declarat pentru a doua oară de Curtea de Apel București, colaborator al Securității. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătorii de la Curtea de Apel București au pronunțat sentința, joi, 3 octombrie.
“Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii, ca neîntemeiată.
Admite cererea reclamantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii formulată în contradictoriu cu pârâtul Onul Gheorghe. Constată calitatea de colaborator al Securităţii a pârâtului.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, este soluţia pe scurt a instanței bucureștene.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj în 2017, la cererea CNSAS, care a avut indicii că Gheorghe Onul ar fi colaborat înainte de 1989 cu Securitatea.
Potrivit CSNAS, Gheorghe Onul și-ar fi turnat cunoscuții care ascultau posturi de radio occidentale, interzise în România Socialistă, gen “Europa Liberă”. Conform documentelor CNSAS depuse la dosarul cauzei, Onul a întocmit note informative despre cei ce ascultau știrile la posturi de radio străine, interzise în România, în perioada 1987 – 1989.
“Sunt relevante în stabilirea calităţii de colaborator a pârâtului Onul Gheorghe informaţiile furnizate despre numiţii B.I., P.I., și M.P. prin care pârâtul încunoştinţa Securitatea despre faptul că aceştia audiau și colportau ştirile transmise de posturile radio străine, informaţii care vizează îngrădirea dreptului la viață privată și a dreptului la libertatea cuvântului a persoanelor denunţate.
Pentru colaborarea prin furnizarea de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
Informațiile furnizate Securității să se refere la activități potrivnice regimului totalitar comunist.
Sunt de reţinut notele informative, datate 21.08.1987, 15.06.1988, 25.02.1989 şi 19.05.1989, întocmite şi semnate olograf de către pârât, referitoare la ascultarea şi colportarea ştirilor transmise de posturile radio străine, prin care pârâtul informa Securitatea în legătură cu numiţii B.I., P.I., și M.P. (…).
În acest context, se reține că, ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise înainte de 1989, în special a postului de radio «Europa Liberă», constituia un act de sfidare a regimului.
«Europa Liberă» a criticat constant abuzurile exercitate de dictatura comunistă, militând pentru reinstaurarea în România şi în celelalte state est-europene a unor regimuri democratice şi a statului de drept.
De asemenea, în materia deconspirării Securității, o parte semnificativă a denunțurilor referitoare la atitudini potrivnice regimului comunist se referea fie la ascultarea Europei Libere, fie la «colportarea» știrilor difuzate de post”, a arătat CNSAS în instanță.
Totodată, Consiliul a mai arătat că, pe baza informațiilor furnizate de Gheorghe Onul, organele de Securitate i-au dat anumite dispoziții, practic i-au trasat sarcini pe care trebuia să le ducă la îndeplinire.
CNSAS a precizat că informațiile date de actualul primar al comunei Salva au condus la îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului, mai ales că Onul a acționat conștient.
Procesul a durat circa un an, iar în martie 2018, instanța a admis cererea CNSAS, lui Gheorghe Onul fiindu-i astfel atribuită calitatea de colaborator al Securității.
A spus că i s-a încălcat dreptul la apărare, dar se pare că doar a tras de timp
Sentința nu a fost însă definitivă și a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în decembrie 2018.
După 3 ani, respectiv în 2021, răstimp în care Gheorghe Onul a fost reales primar al comunei Salva pentru a șaptea oară, Curtea Supremă a admis recursul și cererea acestuia ca dosarul să fie trimis spre rejudecare la Curtea de Apel București, în condițiile în care edilul a susținut că i-a fost încălcat dreptul la apărare.
Totodată, Onul a susținut că nu a fost niciodată colaborator al fostei Securități, deoarece nu a încheiat cu această instituţie niciun acord de colaborare sau alt înscris prin care s-ar fi oferit să dea informaţii despre anumite persoane. Concret, el nu și-a recunoscut niciodată semnătura de pe documentele fostei Securități.
“Înalta Curte a casat sentința, pentru că prima instanță nu mi-a admis nicio probă pe fond. S-a pronunțat pe niște înscrisuri pe care nu le-am scris eu, nu le-am completat, nu le-am făcut nimic. Eu am cerut înscrierea în fals și să se facă expertiză grafologică, dar nu mi-au admis nicio probă. Am contestat toate documentele depuse la dosar. Ei (n. r. – CNSAS) le-au depus în copii, niciun original nu a fost la dosar, iar instanța s-a și pronunțat la primul termen fără nicio probă”, a declarat la acea vreme pentru Gazeta de Bistrița, Gheorghe Onul, totodată el arătându-se convins că dosarul este de fapt unul politic.
În iulie 2021, dosarul a ajuns din nou pe rolul Curții de Apel București. La mai bine de doi ani, în octombrie 2023, judecătorii bucureșteni au decis să suspende procesul, din cauză că primarul Gheorghe Onul nu a indicat care înscrisuri depuse de CNSAS le contestă, așa cum i s-a cerut de instanță cu câteva luni înainte.
Această decizie a fost atacată de CNSAS, ca nelegală, la Înalta Curte, care, în luna mai anul acesta, a casat sentința de suspendare și a trimis dosarul înapoi la Curtea de Apel București pentru continuarea judecății. Cum alte probe nu au mai fost depuse la dosar, în urmă cu mai bine de 3 săptămâni, judecătorii bucureșteni au decis că vor pronunța sentința la o dată ulterioară, sentință care s-a dovedit una nefavorabilă pentru Gheorghe Onul. Dacă aceasta va fi atacată din nou la Instanța Supremă rămâne de văzut, fiindcă deocamdată Curtea de Apel trebuie să redacteze motivarea hotărârii luate în data de 3 octombrie.
