O firmă din localitatea Șanț, care a contestat în instanță procesul verbal de contravenție încheiat de Garda Forestieră Cluj, prin care i s-a aplicat o amendă de 5.000 lei și i s-a confiscat aproape 1.200 mc de material lemnos, în valoare de circa 145.000 lei, a ajuns să își caute dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În România, cauza nu a mai ajuns să fie judecată pe fond, fiindcă instanțele au considerat că s-au depășit niște termene.
În urmă nu cu mult timp dezvăluiam cititorilor noștri că firma bistrițeană Frasinul a câștigat procesul împotriva Gărzii Forestiere Cluj, după ce în urmă cu 9 ani a fost amendată și i s-a confiscat circa 40.000 mc de material lemnos în valoare de aproape un milion de euro, din cauză că a întârziat cu câteva zile să raporteze în SUMAL lemnul deținut, transportat, comercializat în luna anterioară, cu toate că avea toate actele necesare care să demonstreze proveniența legală a lemnului. Frasinul nu este singura firmă care a fost arsă de Garda Forestieră Cluj, cu sunt multe. Printre ele se regăsește și Alexforcam SRL din Șanț, a cărei acțiune însă a fost respinsă de instanță, pentru că nu ar fi depus plângerea contravențională în termenul prevăzut de lege.
Cazul este aproape tras la indigo cu cel al Frasinul. În martie 2015, cei de la Alexforcam au întârziat cu 16 zile înscrierea în SUMAL lemnul deținut, transportat, comercializat în luna februarie. Adică în loc să facă raportarea în data de 15 martie, au făcut-o abia pe data de 31 martie.
La distanță de circa 3 luni, mai precis pe 7 iulie 2015, Garda Forestieră efectuează verificări și constată întârzierea raportării, motiv pentru care consideră că proveniența lemnului este nelegală și drept urmare aplică firmei o amendă în valoare de 5.000 lei și totodată dispune confiscarea valorică a 1185,90 mc materiale lemnos. Concret, firma trebuia să pună jos, pe lângă cei 5.000 lei, încă 114.758 lei.
A întârziat 16 zile la raportare! Garda a considerat lemnul fără proveniență legală și i l-a confiscat
În plângerea contravențională depusă în instanță, Alexforcam SRL a precizat că “lipsa provenienţei legale a fost constatată exclusiv pentru motivul întârzierii cu 16 zile a transmiterii raportării în SUMAL”, asta cu toate că pentru lemnul deţinut, transportat și comercializat în luna februarie avea toate documentele necesare, conform legii.
Potrivit normelor legale, respectiv HG nr. 470/2014, documentele care fac dovada provenienței materialelor lemnoase sunt:
– actul de punere în valoare – APV-ul – care arată lemnul rezultat din masa lemnoasă pe picior inventariată sau marcată, autorizată și predată spre exploatare, în situația transportului local de la locul de recoltare, identificat pe avizul de însoțire prin numărul generat de SUMAL. APV-ul nu constituie document de proveniență, iar materialele lemnoase nu au proveniență legală dacă partida nu a fost autorizată și predată spre exploatare cu număr unic generat în SUMAL.
– registrul de evidență a intrărilor și ieșirilor de materiale lemnoase, identificat pe avizul de însoțire prin numărul paginii și poziția la care a fost înregistrată ieșirea. Registrul nu constituie document de proveniență, iar materialele lemnoase nu au proveniență legală dacă pagina din avizul de însoțire nu coincid cu pagina și poziția din registru.
– avizul de însoțire este și document de proveniență numai atunci când în baza lui se emite un alt aviz de însoțire; avizul de însoțire nu este document de proveniență dacă nu respectă condițiile de formă și de fond, iar materialele lemnoase pentru care este înscris ca document de proveniență nu au proveniență legală;
– documentele intracomunitare, care constituie document de provenienţă pentru materialele lemnoase din statul membru al Uniunii Europene, cu condiția ca materialele lemnoase să fie recepționate la destinație și raportate în SUMAL, în condițiile legii.
Pe de altă parte, în același text legal se menționează că materialele lemnoase pentru care raportările lunare nu sunt transmise în SUMAL până la data de 15 a lunii în curs pentru luna anterioară sunt considerate fără proveniență legală.
“Norma legală instituie o prezumție legală relativă că aceste materiale lemnoase sunt fără proveniență legală, deoarece norma legală nu poate fi retroactivă, dacă materialul lemnos avea proveniență legală, o împrejurare ulterioară (nedeclararea în SUMAL) nu poate să determine modificarea regimului juridic anterior al provenienței materialului lemnos”, se arată în plângerea Alexforcam SRL
Aceeași normă legală prevede însă și faptul că legalitatea recoltării din fondul forestier național și din vegetația forestieră de pe terenurile din afara acestui se atestă prin îndeplinirea cumulativă a cinci condiții:
– existența actului de punere în valoare și a autorizației de exploatare, înregistrate în SUMAL
– existența actului de predare a partizii spre exploatare
– deținerea/transportul/primirea/depozitarea/prelucrarea materialelor lemnoase să se facă cu avize de însoțire în care sunt înscrise corect codul unic, data, ora, minutului și secunda, generate de SUMAL
– obligația operatorului economic destinatar al materialelor lemnoase de a verifica veridicitatea codului unic, precum și , data, ora, minutului și secunda prin interogarea aplicației SUMAL
– raportările lunare să fie transmise în SUMAL până la termenul prevăzut de lege, adică până pe data de 15 a lunii în curs pentru luna anterioară.
“Ori, la data efectuării controlului toate aceste condiţii erau îndeplinite, astfel că nu se poate prezuma că materialul lemnos comercializat în luna februarie 2015 nu are provenienţă legală.
Anterior intrării în vigoare a HG nr. 470/2014 era aplicabilă HG nr.996/2008, care prevedea în mod expres confiscarea materialelor lemnoase pentru încălcarea termenelor de raportare. HG nr. 470/2014 nu mai prevede, însă, această sancțiune. De altfel nici nu a fost aplicată măsura complementară pentru întârzierea transmiterii raportării, ci pentru că materialul lemnos nu ar avea proveniența legală, fără a se verifica actele de proveniență, conform normelor legale sus-citate.
Este absolut abuzivă constatarea că materialele lemnoase nu au proveniență legală pentru simplul motiv al întârzierii cu 16 zile a transmiterii raportării lunare”, a arătat firma din Șanț în plângere.
Cauza nu a mai fost judecată pe fond
Așa cum am arătat mai sus, controlul Gărzii a fost efectuat în data de 7 iulie 2015, în aceeași zi fiind întocmit și procesul verbal de constatare a contravenției. A doua zi, Alexforcam SRL a depus în instanța, la Judecătoria Bistrița, plângerea contravențională, prin care a cerut anularea procesului verbal ca nelegal și netemeinic, precizând totodată că, motivele vor fi depuse până la termenul pe care instanța îl va stabili în acest sens. Pe 17 iulie, firma primește înştiinţare de la instanță ca, în termen de 10 zile de la data primirii documentului, să depună motivele plângerii contravenționale, motive care sunt transmise și înregistrate pe rolul Judecătoriei Bistrița pe data de 27 iulie.
La o distanță de circa o lună și jumătate, Garda Forestieră fost înștiințată că trebuie să depună întâmpinare în termen de 25 de zile de la înștiințare. În octombrie, firma este înștiințată ca în termen de 10 zile să trimită răspuns la întâmpinare, iar la începutul lunii decembrie fixează primul termen de judecată, fiind astfel încheiată procedura de regularizare.
După 4 luni de la acest moment însă, Judecătoria Bistrița constată că instanța competentă să judece cauza este Judecătoria Năsăud. Drept urmare, procesul se mută la Năsăud, unde în 2017, instanța decide că plângerea contravențională nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege, astfel că nimic din probatoriul propus de Alexforcam nu a fost luat în seamă.
Decizia a fost menținută doi ani mai târziu și de Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde a fost judecat apelul.
Concret, ambele instanțe nu au mai ținut seama de faptul că, firma a transmis în termenul fixat de Judecătoria Bistrița motivele plângerii, ci au calculat timpul scurs de la depunerea documentului, adică 8 iulie, cele 15 zile, de la comunicarea procesul verbal de contravenție, în care trebuia depusă acțiunea așa cum prevede legea, care s-ar fi împlinit pe data de 22 iulie. Însă tot legea prevede că, în procedura de regularizare, reclamantul trebuie înștiințat de instanță ce lipsuri sunt sau ce modificări trebuie să facă la cererea de chemare în judecată, în termen de 10 zile, sub sancţiunea anulării cererii. Ori, Alexforcam s-a conformat și a depus motivele plângerii în termenul de 10 zile impus de instanță, fără de care cererea de chemare în judecată ar fi fost anulată chiar de Judecătoria Bistrița, fără să mai fie mutată cauza la Judecătoria Năsăud.
S-a plâns la CEDO
Firma din Șanț nu a depus însă armele. Pentru că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât cererea a fost anulată fără să fie examinată pe fond, dar și pentru încălcarea dreptului de proprietate prin confiscarea materialului lemnos, Alexforcam depus plângere la CEDO și a trecut de procedura prealabilă, astfel că va urma judecarea cauzei, după ce se va stabili un termen de instanța europeană.
