Furtul de lemne din România este un fenomen mult prea des întâlnit, mulți politicieni folosindu-se de această problemă pentru a își îmbunătății imaginea publică prin diverse acțiuni populiste. Un exemplu perfect care trebuie reamintit este un proiect legislativ din 2015, prin care defrișarea ilegală a devenit o amenințare la securitatea națională.
Această schimbare a fost propusă de către parlamentarii liberali, iar Președintele Klaus Iohannis a promulgat modificarea fără nicio ezitare, dar din acel moment, prea puține s-au schimbat. Întru-un articol anterior Gazeta de Cluj a explicat cum statul român are mai multe pârghii legale prin care poate opri cea mai mare parte a tăierilor ilegale de lemne, dar cum toate acestea pot fi ignorate cu ajutorul autorităților.
Într-un articol viitor, vom explica cum la fel ca SUMAL, și celelalte pârghii legale sunt abuzate sau ignorate pentru a defrișa păduri ilegal. Unul dintre acestea este amenajamentul silvic, care transpune cu date exacte cât lemn poate fi exploatat din fiecare pădure.
Ce este SUMAL?
În articolul anterior Gazeta de Cluj explica cum SUMAL, sistemul care ar fi trebuit să urmărească copacii pe tot parcursul lor, din lotul de pădure în care se află până în momentul în care este prelucrat, este plin de date incorecte, care au permis furtul de lemne.
SUMAL este administrat de Guvern și are rolul de a monitoriza pădurile din România, de a furniza informații statistice și de a urmări proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase: de la proprietarul parcelei de pădure, la transportator și până la destinație, datele fiind colectate într-o bază de date.
Sistemul este folosit pentru obținerea unei dovezi de proveniență a materialelor lemnoase (pentru a demonstra că lemnul este extras legal), fiind necesară încărcarea în SUMAL a mai multor documente, precum actul de proprietate, suprafețele de terenuri (inclusiv localizarea), fără de care nu se pot genera Actul de Punere în Valoare (APV) și autorizația de exploatare.
Defrișări cu acte (i)legale
Problemele cu SUMAL se întind de la pășunile de lângă fondul forestier (așa cum explicam în articolul anterior) până la pădurile propriu zise: există mai multe neconcordanțe în legătură cu proprietarii de terenuri cuprinse în Fondul Forestier și cu modul în care Ocoalele Silvice îi înregistrează (sau nu) în sistem.
Pentru ca o persoană să aibă fișă de proprietate la un ocol silvic – indiferent dacă este de stat sau privat – este nevoie ca aceștia să semneze un contract de pază, lucru cerut de lege. Prin acest contract se creează o fișă de proprietar, prin care se poate emite actele necesare pentru a exploata lemn în mod legal, precum APV sau autorizații de exploatare.
Acest contract cuprinde toată suprafața de teren pe care proprietarul o deține, iar toate parcelele sunt incluse în SUMAL, pe numele acestuia. În acest sens, toate tăierile de copaci care au loc pot fi urmărite, în funcție de exploatarea aprobată și copacii rămași în realitate.
Conform legislației, fiecare proprietar are o singură fișă SUMAL, în care sunt incluse toate terenurile pe care acesta le are. De asemenea, în mod evident, într-o fișă de proprietar pot fi incluse doar parcelele pe care acel individ le deține, și nu pot fi trecute terenuri deținute de alte persoane, fie ele fizice sau juridice.
Toate aceste prevederi trebuie să fie asigurate de către autorități, deoarece doar pe baza contractelor dintre ocoalele silvice și persoanele care dețin terenuri forestiere pot fi create fișe de proprietate. În cazul în care dintr-o pădure se taie copaci ilegal, proprietarii sunt protejați de lege, dacă acest lucru s-a făcut fără știința lor, ei având dreptul de a fi despăgubiți.
Cum sunt furați proprietarii prin sistemul legal
Aceste puncte sunt prevăzute în Codul Silvic și în Norma de funcționare a SUMAL, dar toate au fost ignorate de câte ori a fost nevoie, tăierea ilegală de copaci trecând prin sistemele oficiale, de multe ori cu ajutorul autorităților.
Un exemplu clar în care proprietarii reali de parcele de pădure au ajuns cu lemnul furat poate fi găsit în Ocolul Silvic Borșa, despre care Gazeta de Cluj a scris și în articolul precedent. Familiile Stern și Rondolean, cei mai mari proprietari de păduri din Maramureș, reprezentați de G. Joszef li s-au furat peste 100.000 de metri cubi de copaci (demonstrați în acte), dintre care 60.000 proveneau din arii protejate.
Acest furt a trecut de toate punctele de control pe care autoritățile ar fi trebuit să îl oprească, fiind înregistrat inclusiv în SUMAL. Astfel, pe terenurile pe care aceștia le dețin au fost create fișe false de proprietari, lucru care le-a permis să falsifice contracte, prin care au trecut tăierile de copaci în sistem, sub ochii Gărzii Forestiere.
O modalitate prin care acest lucru fost făcut implică includerea în SUMAL a unui teren într-un alt ocol silvic decât cel care avea paza suprafeței. Astfel, prin verificarea unei singure baze de date, nu ar fi aparent faptul că în acte o parcelă este trecută în mai multe fișe de proprietar.
O altă problemă în SUMAL ține de modul în care pe o singură persoană s-au făcut mai multe fișe de proprietar, OS Borșa având zeci de asemenea fișe. Legea interzice acest lucru pentru a aduce o claritate întregului sistem: când o persoană este căutată, ar trebui ca toate acțiunile pe care aceasta le-a aprobat pentru terenurile sale (inclusiv tăierile de copaci) să fie centralizate și ușor accesibile pentru ca autoritățile să le verifice.
În ciuda acestor pierderi, familiile persoanelor vătămate au ajuns în situația în care sunt nevoite să ceară în instanță să fie despăgubite, deși legea ar trebui să asigure acest drept din moment ce ele sunt de asemenea victime a furtului de lemne, nefiind implicate în defrișările care au nimicit aceste păduri. Cazul de la Maramureș este clar dovada că cei care sunt paznici au devenit braconieri și acum statul va plăti nu doar pagubele, ci și penalitățile de întârziere pentru furturile pe care le-au făcut cu acordul autorităților implicate. Despre aceste cazuri vom reveni într-un articol viitorul cu detalii exacte.
