Pădurea de pe 27 de hectare va fi pusă la pământ, pentru reabilitarea Drumului Național 17D, porțiunea care leagă Valea Mare de limita cu județul Suceava. Reabilitarea celor aproape 18 kilometri de drum va costa enorm, aproape 800 de milioane de lei, însă presupune refacerea de la 0 a 6 poduri și reabilitarea celui de-al șaptelea pod.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pregătește cea mai așteptată reabilitare: DN17D Valea Mare – limita cu județul Suceava. Proiectul a fost depus, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj-Napoca, la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, în vederea obținerii acordului de mediu.
DN17D începe din intersecția cu DN17, din localitatea Coldău și se termină la intersecția cu DN18, în apropierea localității Cârlibaba, din județul Suceava. Sectorul de drum luat în calcul are aproape 18 kilometri și începe de la circa 2 km după ieșirea din localitatea Valea Mare și se termină după podul peste Someș, înainte de intersecția cu DN18.
Proiectul presupune amenajarea drumului, a 7 poduri, 68 de podețe, ziduri de sprijin, șanțuri și dispozitive pentru scurgerea apelor și realizarea semnalizării rutiere. Perioada de implementare este estimată la 48 de luni, iar costurile sunt uriașe: 795.976.261 de lei.
Tronsonul vizat de proiect este situat peste pasul Rotunda, care desparte Munții Rodnei de Munții Suhard, făcând legătura între localitățile Valea Mare și Cârlibaba. Din punct de vedere administrativ, drumul este situat în totalitate pe teritoriul comunei Șanț. Drumul nu traversează zone locuite, ci zone acoperite de pădure, care fac parte din 3 amenajamente, UP Măgura Ilvei, UP Șanț și UP Maieru. Cât privește suprafața proiectului inclusă în arii naturale protejate, din suprafața totală de 44,5 ha a proiectului, 35,7 ha sunt incluse în ROSPA0085 Munții Rodnei și 8,8 ha în afara acestuia.
Drumul se lărgește și sunt refăcute sistemele de scurgere a apelor
„În prezent, drumul este pietruit, amenajat cu material granular de diferite tipuri, excepție făcând zona de început, unde carosabilul este amenajat cu îmbrăcăminte din beton, pe o lungime de aproximativ 200 de metri. Elementele traseului în plan corespund clasei tehnice V, având mai degrabă aspectul unui drum secundar, cu elemente geometrice sub valorile recomandate și indicate de normative. S-a constatat că traseul actual nu respectă prevederile STAS 863/85, în plan predomina aliniamentele scurte racordate cu curbe cu raze mici. Curbele nu sunt amenajate corespunzător normativelor și standardelor în vigoare, nu sunt amenajate supralărgirile în curbe și amenajările în spațiu. (…) Sistemul de colectare, dirijare și evacuare a apelor de suprafață este compus din șanțuri de pământ și podețe, având probleme legate de capacitatea de scurgere și de lipsa întreținerii. Scurgerea apelor nu este asigurată”, se arată în memoriul depus de DRDP Cluj, la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud.
Deși este vorba despre doar 18 kilometri de drum, lucrările sunt complexe, mare parte din ele desfășurându-se în zona de munte. Acestea includ și lărgirea părții carosabile, dar și refacerea sistemelor de scurgere a apelor.
Momentan, pe cea mai mare parte a traseului, partea carosabilă are o lățime cuprinsă între 4 și 6 metri, însă există și porțiuni sub 4 metri. Astfel, partea carosabilă va fi lărgită, în special în curbe și vor fi amenajate și benzi de încadrare. Se vor amenaja pe toată lungimea drumului dispozitive de colectare, dirijare și evacuare a apelor de suprafață.
„Prin lucrările de proiectare se urmărește aducerea drumului la potențialul noral de exploatare, prin refacerea integrală a drumului care în prezent se află la nivel de împietruire. În prezent, circulația rutieră se desfășoară în condiții rele, datorită degradărilor existente la nivelul părții carosabile, în special în perioadele cu precipitații. De asemenea, pe timp călduros se generează cantități însemnat de praf, contribuind astfel la îngreunarea circulației și nu în ultimul rând poluarea mediului înconjurător”, se mai arată în proiect.
Probleme sunt și la podețele existente, care nu au lungimea necesară. Se propune înlocuirea tuturor podețelor de pe traseu. În zona montană a traseului, drumul se intersectează cu câteva văi cu caracter torențial, unde trebuie amenajate podețe pentru stoparea debitului solid.
Sunt refăcute 6 poduri și defrișată o bucată bună de pădure
Sectorul de drum DN17D luat în calcul traversează de 5 ori Someșul Mare, dar și Valea Zmeu și Râul Bistrița, pe 7 poduri. Dintre acestea, 6 vor fi refăcute de la zero, iar cel de-al șaptelea pod va fi consolidat și modernizat.
Au fost prevăzute și mai multe lucrări de consolidare, cu protecție cu anrocamente și pereu din beton, ziduri de sprijin din beton armat, ziduri de sprijin cu gabioane.
Pentru modernizarea drumului este necesară defrișarea a 22,5 hectare de pădure de pe teritoriul comunei Măgura Ilvei, 2,9 hectare din zona Cobășel- Zmeu și 2 hectare de pădure de pe teritoriul comunei Maieru. În total se vor scoate din circuitul forestier 27,6 hectare de pădure.
„Defrișarea presupune tăierea progresivă a vegetației arborescente și arbustive de pe întreaga suprafață, colectarea, evacuarea și transportul materialului rezultat în depozite primare și, de aici, în centre specializate pentru valorificarea acestuia. Varianta tehnologică aleasă de executantul lucrărilor de exploatare trebuie să fie optimă atât din punct de vedere al eficienței economice, cât și din punct de vedere silvic, pentru a aduce cele mai mici prejudicii caracteristicilor ecosistemelor din vecinătate: solul, apa, substratul litologic, aerul, vegetația limitrofă”, se mai arată în proiect.
Având în vedere faptul că lucrările vor avea loc în parte și pe suprafața Parcului Național Munții Rodnei, prin proiectul depus la APM, DRDP Cluj-Napoca vine și cu o serie de cerințe, pentru minimizarea impactului lucrărilor.
Realizarea lucrărilor va fi eșalonată, pe baza unui grafic de lucrări, astfel încât să fie redusă perioada de execuție a lucrărilor, pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative. Se cere optimizarea traseelor utilajelor de construcție și mijloacelor de transport, astfel încât să fie evitate blocajele și accidentele de circulație.
Se recomandă indicarea rutelor ocolitoare pentru șoferii care traversează zona. De asemenea, se recomandă ca utilajele să fie folosite doar la fronturile de lucru și spațiile ocupate cu organizările de șantier, și nu pe suprafețe extinse.
Se cere și refacere ecologică a zonelor afectate de lucrări și chiar amenajarea unor puncte de curățare manuală sau mecanizată a pneurilor utilajelor tehnologice și mijloacelor de transport.