Firma care a construit celula a doua a gropii ecologice de la Tărpiu a ajuns să se lupte în instanță cu Vitalia, SRL-ul care o operează pentru niște încadrări în contabilitate a unor echipamente, din procesul verbal al recepției lucrărilor. Dosarul se judecă la Tribunalul Prahova și este abia la început.
Cardinal Infrastructură SRL a chemat în judecată Vitalia Servicii pentru Mediu și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud. Dosarul a fost înregistrat în luna aprilie a acestui an și se judecă la Tribunalul Prahova.
Practic, firma care a construit cea de-a doua celulă a gropii ecologice de la Tărpiu, Cardinal Infrastructură se judecă cu firma care o operează – Vitalia Servicii pentru Mediu. Culmea, procesul vine după ce construcția a fost deja finalizată, iar lucrarea deja recepționată.
Potrivit administratorului public al județului, Florin Moldovan, Cardinal Infrastructură solicită eliminarea unor pasaje din procesul verbal al recepției lucrărilor. Ar fi vorba despre încadrarea unor echipamente în anumite clase contabile, cu care nu ar fi căzut de acord cele două firme, astfel că va tranșa problema instanța.
„Se solicită eliminarea unor pasaje din procesul verbal al recepției lucrărilor. Nu le convine încadrarea unor echipamente pe o clasă și nu pe altă clasă, nu știu să vă zic. Au un echipament pe care l-au pus acolo și nu trebuie încadrat în clasa contabilă nu știu care, că trebuie încadrat în clasa contabilă nu știu care, unde are perioadă de amortizare diferită. Nu înțeleg nici motivația. Nu cer oamenii nimic decât modificarea sau eliminarea unor pasaje. Ei au construit și Vitalia operează și Vitalia nu vrea să le mute de colo, colo pentru că le convine amortizarea mai lungă. Ălorlalți le trebuie o amortizare mai scurtă. Dacă părțile nu se pun de comun acord să modifice, nu se poate decât în instanță”, a explicat Florin Moldovan, administratorul public al județului.
Cum a ajuns o firmă cu zero experiență că construiască celula 2 a gropii de la Tărpiu
În 2020, Cardinal Infrastructură, pe atunci o firmă fără experiență din București, care își începea activitatea abia în 2019, cu 8 angajați pe atunci câștiga licitația pentru construcția celulei 2 a gropii ecologice de la Tărpiu.
Valoarea contractului ajungea la 6 milioane de lei. SRL-ul Cardinal Infrastructură a fost înființat în 2016, însă a început să funcționeze efectiv abia în 2019. SRL-ul este controlat de antreprenorul Adrian Bulibașa, despre care nu se știe mare lucru.
În 2019, primul an de funcționare, Cardinal Infrastructură raporta o cifră de afaceri de 3 milioane de lei și un profit net de 792.826 de lei. Datoriile înregistrate în primul an de funcționare ajungeau la 355.803 lei. În primul an de funcționare, firma avea 8 angajați.
În 2020, SRL-ul înregistra un profit de aproape 3 ori mai mare, apropiindu-se de 9 milioane de lei. Profitul sărea și el de la aproape 800.000 de lei la 1,1 milioane de lei. Datoriile ajungeau laa 2,2 milioane de lei, iar numărul de angajați creștea la 10.
În 2021, cifra de afaceri raportată de Cardinal Infrastructură scădea la 6,6 milioane de lei, însă profitul se menținea la 1,1 milioane de lei. Datoriile scădeau la 1,3 milioane de lei. În 2022, cifra de afaceri raportată era de 9,8 milioane de lei, însă profitul era de doar 87.110 lei, iar datoriile se apropiau de 5 milioane de lei. Numărul de angajați creștea la 11.
Anul trecut, în 2023, SRL-ul raporta o cifră de afaceri de 6,6 milioane de lei și un profit net de 230.000 de lei. Datoriile se mențineau la același nivel, ajungând la 4,6 milioane de lei. Numărul de angajați a crescut la 13, cel mai mare număr de la înființare.
Celula a doua a gropii de la Tărpiu, amenajată în…pădure
Conform caietului de sarcini de la acea vreme, celula a doua a gropii ecologice de la Tărpiu se întindea pe 23.439 de metri pătrați, incluzând și diguri și canale pluviale. Capacitatea de depozitare a celulei a doua este de 270.914 metri cubi, iar înălțimea medie a celulei de depozitare măsurată de la nivelul bazei este de 18 metri.
Aceasta este prevăzută cu un dig perimetral cu înălțime variabilă și lungime totală de 585 de metri. În perioada de exploatare se propune împărțirea spațiului de depozitare în două subcelule pentru o exploatare optimă. Durata de exploatare a celulei doi este estimată la 5 ani.
Lucrările la celula a doua a depozitului ecologic de la Tărpiu au început chiar în 2020, deși locuitorii comunei Dumitra și activiștii de mediu au protestat îndelung și au cerut să se schimbe locația acesteia.
Celula numărul doi este amenajată la doi pași de prima, tocmai lângă pădurea din apropiere, pe o suprafață de aproximativ 2,3 hectare. Toată distracția ajunge să coste 1,3 milioane de euro, suma provenind în parte dintr-un fond alimentat de cele două societăți care se ocupă de deșeurile județului: Vitalia, care administrează depozitul de la Tărpiu și Supercom care colectează deșeurile din întreg județul.
După ce la prima celulă de la depozitul ecologic de la Tărpiu s-au înlocuit nu mai puțin de 140.000 de metri cubi de argilă, se pare că scenariul se repetă și la cea de-a doua celulă. De data aceasta sunt înlocuiți doar 20.000 de metri cubi de pământ la celula proiectată tocmai în pădurea din apropierea depozitului.
„Celula 2 de depozitare la construirea căreia se folosește argila extrasă din groapa de împrumut este parte din proiectul depozitul ecologic pentru deșeuri CMID Tărpiu. Distanța între CMID Tărpiu și groapa de împrumut este de 6 km. (…) Pentru realizarea umpluturilor la celula 2 este necesară utilizarea a cca. 20.000 m3 pământ din groapa de împrumut, deoarece pământul local rezultat din săpăturile celulei 2 nu îndeplinește condițiile de admisibilitate conform normativelor în vigoare pentru folosirea la umpluturi. Perimetrul de exploatare a resurselor de argilă are o suprafaţă 20.000 m²”, se arată în documentația depusă la Agenția pentru Protecția Mediului în 2020, de Consiliul Județean
Și la prima celulă a fost nevoie de transportul argilei din altă parte, de la 12 km distanță mai exact. La prima celulă a fost nevoie de înlocuirea a 140.000 de metri cubi de argilă, cu alta, adusă tot de pe teritoriul comunei Dumitra.
Sistemul integrat de management al deșeurilor a fost dezvoltat cu 155 de milioane de lei, fiind finanțat prin POS Mediu. Între timp, groapa ecologică de la Tărpiu a mai înghițit diferite sume de bani pe investiții. Primii paşi au fost făcuți în primăvara lui 2009, termenul de finalizare fiind stabilit pentru data de 25 noiembrie 2011. Abia în 2013, însă, Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Tărpiu a început să funcţioneze.
