Conform discursului oficial, proiectul Iulius Carbochim este prezentat ca o iniţiativă de regenerare urbană a platformei Carbochim, care se va contura ca un ansamblu mixed-use ce va cuprinde un spațiu cultural, un centru comercial, spații de birouri și o componentă rezidențială, iar o treime din suprafaţa pe care urmează să fie făcută investiţia va fi acoperită cu spaţii verzi.
Totul sună foarte bine, aproape utopic, până aici. Doar că realitatea nu e chiar aşa roz. În spaţiul public au apărut informaţii referitoare la o serie de nereguli foarte asemănătoare cu cele comise de acelaşi dezvoltator, grupul Iulius, în cadrul unei alte investiţii foarte profitabile şi anume: Iulius Mall şi, respectiv, Iulius Park.
Mai multe nereguli în ambele proiecte de investiţie
Terenul pe care Iulian Dascălu a realizat Iulius Parc aparține, în proporție de 84%, hotelului Univers T, din subordinea Consiliului Județean Cluj, iar restul de 16% aparține Primăriei Cluj-Napoca și reprezintă o suprafață de aproximativ 1-2 metri din jurul lacului. În 2013, Iulian Dascălu a primit în concesiune, pentru o perioadă de 49 de ani, un teren 1,4 hectare pe malul lacului, de la Consiliul Județean Cluj, pe care plănuia să construiască două clădiri de birouri. În momentul în care a semnat contractul de concesiune, Dascălu a promis că va amenaja o parte din zona verde din jurul lacului. Pentru că nu prezenta interes pentru afacere, amenajarea celeilalte porţiuni a fost pasată Primăriei. Dascălu declara la acea vreme că pe o suprafață de teren de aproximativ 30.000 de metri pătrați, au fost plantați peste 18.000 de arbuști și 400 de arbori şi că ar fi adus din Austria 10.000 de metri pătrați de gazon și aproximativ 6.500 de metri cubi de sol special, plus că ar fi montat un sistem de irigaţie automat. Dascălu declara că investiţia s-ar fi ridicat la suma de 2 milioane de euro, însă suma a fost pusă la îndoială de specialişti. Totodată, Iulius Mall a fost construit prin privatizarea spaţiului public, distrugând un parc: Parcul Est. Dascălu a aplicat aceeaşi strategie de asociere în participațiune cu Consiliul Județean Cluj prin încheierea unui contract pentru concesionarea unui teren de 6 hectare pe care, ulterior, a fost construit Iulius Mall.
Studiile de oportunitate depuse de investitori pentru în vederea primirii avizului de oportunitate pentru demararea proiectului Carbochim, care ar trebui să demonstreze că proiectul este unul adecvat pentru dezvoltarea oraşului nu sunt publice, pe site-ul Primăriei găsindu-se doar avizul emis de primărie.
Pe grupul de facebook Clujul Civic, cunoscut clujenilor ca un spaţiu de intervenţie al societăţii civile, au apărut mai multe reacţii care contestă proiectul Carbochim şi scot la suprafaţă o serie de nereguli flagrante.
În 2023, Adrian Dohotaru publica studiile de trafic pentru proiectul Carbochim, care ar fi fost falsificate. Dohotaru afirma următoarele:
„Mall-ul Iulius la Carbochim care ar aduce zilnic zeci de mii de mașini într-o parcare la Someș și în fostele incinte ale fabricii de peste 5.000 de locuri se bazează pe studii false de trafic. Potrivit studiilor, emisiile de gaze cu efect de seră scad, nu cresc. Astfel de minciuni sunt ușor de verificat, dacă Primăria ar pune la dispoziția publicului larg și specialiștilor toate studiile de trafic ale dezvoltatorilor imobiliari, ceea ce Primăria refuză să facă”.
Acesta continua argumentând că valorile recenzate au fost făcute din pix deoarece datele despre transportul public erau neconcordante. Mai exact era indicat transport public unde nu există şi, mai mult, în afara orelor de circulaţie. Dohotaru mai pune în discuţie şi creșterea numărului de mașini, de la anul realizării studiului, şi anume 2022 până în 2028, care, după cum afirmă acesta, este mai mică, în ciuda imensei dezvoltări imobiliare, cu cel mai mare mall din țară, decât creșterea estimată a parcului auto din România.
Totodată, Dohotaru îi mai acuză pe autorii studiului că „au presupus viteze mai mari, ca să scadă emisiile de gaze de seră, dar viteza mai mare e contraintuitivă pentru orice persoană cu un minim discernământ care își pot imagina ușor numărul mare de mașini și oameni care ar intra la mall, plus creșterea consistentă a pietonilor și bicicliștilor care traversează culoarul verde-albastru la Someș. Dimpotrivă, viteza în zonă nu va crește, ci se va întâmpla opusul, scade, deci va fi mai multă poluare”.
Promovat ca un proiect de regenerare urbană, şterge istoria patrimoniului industrial
Dohotaru nu este singurul care contestă proiectul Iulius Carbochim. Tot în 2023, pe acelaşi grup de Facebook, arhitecta Adriana Măgeruşan face o analiză atentă a randărilor proiectului Carbochim şi scoate la iveală ipocrizia prezentă în discursul oficial, susţinând că ceea ce este în randări nu se va materializa în realitate. Arhitecta aduce în faţă, punctual, mai multe nereguli. În asentimentul lui Dohotaru, aceasta afirmă că proiectul Iulius Carbochim va atrage după sine mai mult trafic şi, implicit, mai multă poluare deoarece proiectul prevede 4 niveluri de parcare subterană, chiar pe malul Someşului, în mijlocul oraşului. Astfel, aproape 1 kilometru de mal al Someșului va fi excavat la o adâncime de peste 12 metri și apoi betonat pentru a facilita construcţia parcării
Alte consecinţe pe care le evidenţiază ar fi construirea celor 2 rampe auto de acces în parking pe malul Someșului, care nu se potrivesc cu discursul oficial despre culoarul de mobilitate sustenabilă de-a lungul malului Someşului şi, totodată, construirea unei rampe de acces în parcarea privată pe spaţiul public care e doar unul dintre multele cazuri de privatizare acerbă a spaţiului public. La fel ca în cazul Iulius Mall care la fel a arestat spaţiul public – cum arată şi arhitecta Măgeruşan, Iulius Mall a fost construit peste Parcul Est, care reprezintă un spaţiu public verde al oraşului.
Apropo de spaţiile verzi, arhitecta continuă argumentând că doar 4% va fi spaţiu verde, de 4 ori mai puţin decât este prevăzut în PUG, în timp ce vor fi construite de 5 ori mai multe clădiri decât permite PUG-ul.
Deşi se prezintă ca un proiect inovator de regenerare urbană, nu e gândit deloc în acord cu specificitatea locului şi va distruge complet patrimoniul industrial:
„În zona de restructurare industrială, denumită UTR Rim_Carbochim. Asta deși prin PUG se impune pentru aceste zone păstrarea patrimoniului industrial valoros și integrarea lui. Sigur ați auzit despre cele două clădiri păstrate, doar că acestea sunt în zona construită protejată, UTR SZCP-Et. Atenție, valoarea clădirilor este în primul rând cea care condiționează păstrarea lor, nu starea clădirilor. Deci argumentele “sunt niște ruine” sau “armăturile sunt corodate” nu țin. Ansamblul industrial Carbochim are o istorie de 75 de ani și este parte a istoriei industriale a orașului Cluj, o parte de istorie care nu trebuie tratată desigur nostalgic, dar haideți să nu o tratăm nici amnezic.”, susţine arhitecta Anca Măgeruşan.
Nu în ultimul rând, 13 hectare de oraș vor fi demolate.
Primăria Cluj-Napoca pare că suferă de sindromul Stockholm dacă continuă să gireze politicile urbane defectuoase aplicate de Grupul Iulius, fără să ia in calcul impactul negativ pe care aceste politici îl au asupra mediului, oraşului, patrimoniului industrial şi, implicit, al locuitorilor. Însă, la finalul zilei, tot ce contează este profitul.
