Încă o nerespectare a RLU Bistrița! Primăria a dat undă verde pentru construirea Policlinicii Sanovil de pe 1 Decembrie, într-o zonă pentru locuințe individuale şi colective mici

Continuăm seria dezvăluirilor despre modul în care sunt respectate și interpretate Regulamentul de Urbanism Local (RLU) al municipiului Bistrița, de unii după bunul plac și despre care Gazeta de Bistrița a scris în mai multe rânduri. A venit rândul unui alt edificiu din municipiu, pentru a cărui construire municipalitatea a dat undă verde cu ochii închiși. E drept în mai multe etape. Este vorba despre Sanovil- Policlinica Nouă, de pe strada 1 Decembrie, respectiva construcție fiind amplasată în zonă de locuințe individuale, adică de case. Pentru ultimul așa-zis corp al policlinicii private proiectul a fost semnat chiar de o angajată a primăriei, o mai veche cunoștință, Cristina Bungărdean.

Proiectul construirii Policlinicii Sanovil de pe str. 1 Decembrie a prins contur cu mai bine de un deceniu în urmă, iar în septembrie 2012, SC Clinica Sanovil SRL, prin dr. Mureșan Gavrilaș, a obținut prima autorizație de construire pentru “Imobil multifuncțional în regim de înălţime S+P+2E fără pod amenajat, având destinația de birouri, spaţiu comercial și cabinet medicale, amenajări exterioare constând din pergola, locuri de parcare, spaţii verzi”, care a fost prelungită un an mai târziu, în septembrie 2013, pentru încă 12 luni.

Ambele documente au fost semnate la acea vreme de primarul de atunci, Ovidiu Crețu, arhitectul șef Monica Pop, șeful Serviciului Urbanism din cadrul municipalității, Ștefan Tamaș, dar și de secretarul municipiului, Floare Gaftone.

Pe 26 august 2015, Clinica Sanovil SRL obține două noi autorizații de construire: una pentru “Recompartimentare imobil și compartimentare și modificare pod existent în nivel curent, refacere finisaje, fără modificarea funcțiunii construcției”, iar cealaltă pentru “Extindere imobil în curs de execuţie realizat în baza Autorizației de construire nr. 778/66992/2012, cu un corp de clădire destinat amplasării unui aparat RMN”. Ambele documente au fost semnate de primarul Crețu, Monica Pop, și Floare Gaftone.

Ultimul proiect, semnat de Bungărdean

În august 2019, firma doctorului Mureșan obține de la municipalitate cea de a cincea autorizație de construire pentru policlinica de pe 1 Decembrie, pentru edificarea unui “Centru medical, în extinderea Complexului medical – Policlinică”. Și aici avem parte de o surpriză! Cine credeți că, în calitate de arhitect, și-a pus semnătura pe documentaţia tehnico întocmită de firma de arhitectură Plan Contur SRL? Tocmai angajata Primăriei Bistrița, arhitecta Cristina Bungărdean! Acesta este unul dintre proiectele care, alături de alte câteva zeci, au lăsat-o pe arhitecta Bungărdean fără drept de semnătură pe o perioadă de 6 luni, după ce a fost sancționată de Ordinul Arhitecților din România (OAR).

Ce spune RLU

Lăsând la o parte beneficiul adus bistrițenilor și locuitorilor din județ prin serviciile medicale puse la dispoziție și profesionalismul personalului medical, ce nu este însă în regulă cu aceste autorizații de construire? Păi, cam încalcă Regulamentul de Urbanism Local (RLU) al municipiului Bistrița.

Zona în care policlinica a fost construită se află în UTR 4 și este destinată locuințelor individuale – L2 – în care, așa cum se subînțelege, pot fi construite, în principal, case, individuale sau colective, cu maxim două etaje și, eventual, o mansardă – “L2 – subzona de locuire individuală cu regim de construire discontinuu cu înălţime maximă de D+P+2 +M, în afara zonei protejate” (RLU).

Dar iată ce scrie în RLU, cu privire la ceea ce este admis cu sau fără condiționări, dar și ce este interzis:

“ ARTICOLUL 1 – UTILIZĂRI ADMISE

Sunt admise următoarele utilizări:

L2 :

– locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri, în regim de construire continuu (înşiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat):

– echipamente publice specifice zonei rezidenţiale;

– scuaruri publice;

– împrejmuiri, căi de acces pietonale şi private, parcaje, spaţii plantate;

– micro-obiective tehnico-edilitare de producere a energiei electrice: centrale eoliene de mici dimensiuni, panouri solare, sisteme de încălzire geotermală, pompe de căldură de dimensiuni mici; toate aceste obiective vor fi deservi exclusiv proprietatea pe care sunt amplasate;

– platforme de depozitare selectivă a gunoiului menajer, conform legislaţiei in vigoare din domeniu.

ARTICOLUL 2 – UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

L2 + L3 + L4:

Sunt admise cu condiţionări următoarele utilizări:

– se admite folosirea ultimului etaj atât pentru locuirea individuală cât şi pentru locuirea colectivă cu condiţia realizării acestuia sub forma unei mansarde care se înscrie sub volumul unui acoperiş cu pantă de 45 grade; suprafaţa ultimului nivel va fi de maxim 60% din aria unui nivel curent;

– se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia ca suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC (n. r. – aria desfășurată construită), să nu genereze transporturi grele, să nu atragă mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante, să nu aibă program prelungit peste orele 22,00 şi să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie;

– în zonele de lotizări constituite ce cuprind parcele care în majoritatea lor îndeplinesc condiţiile de construibilitate şi sunt dotate cu reţele edilitare, autorizarea construcţiilor se poate face direct sau în baza unor documentaţii PUZ (după caz, conform legislaţiei în vigoare);

L2 (prevederea de mai jos se aplică doar în cazul gospodăriilor din localităţile componente şi se aplică doar în subzona L2 din cadrul acestor localităţi):

– anexe pentru creşterea animalelor (nu mai mult de 4 animale) pentru producţie şi subzistenţă şi agricultura de subzistenţă care intră sunt incidenţa normativelor de protecţie sanitară şi sănătatea populaţiei;

ARTICOLUL 3 – UTILIZĂRI INTERZISE

L2 + L3 + L4 + L5:

Se interzic următoarele utilizări:

– funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţă de 250 mp/ADC, generează un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele 22.00, produc poluare;

– activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după orele 22.00;

– realizarea unor false mansarde;

– construcţii provizorii;

– dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor principale, desfigurând arhitectura şi deteriorând finisajul acestora;

– depozitare en-gros;

– depozitări de materiale refolosibile;

platforme de precolectare a deşeurilor urbane;

– depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;

– activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice;

– staţii de betoane;

– staţii de bentină – PECO;

– autobaze;

– staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;

– spălătorii chimice;

– lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;

– orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice ;

– rulote izolate.

L2 + L3 + L4:

– campinguri şi parcuri de rulote;

– rulote izolate;”.

Deci chiar dacă putem spune că serviciile asigurate de policlinica despre care facem vorbire ar putea intra în categoria “serviciilor profesionale”, aria desfăşurată a întregii construcţii nu este doar de maxim 250 metri pătrați. Dar cum a fost construită pe bucăţi… nimeni din primărie nu a băgat de vină și nu a ridicat obiecții de legalitate. Și nu putem să nu luăm în seamă numărul de niveluri al celui de-al doilea corp de clădire, și cel mai nou, trei la număr și, deasupra, un fel de mansardă retrasă, ceea ce depășește flagrant regimul de înălțime admisă în zona respectivă. Este drept că, ambele corpuri ale policlinicii, au la cel de-al treilea nivel, așa numitul pod, care a fost compartimentat și transformat în spații utile, dar care până la urmă a ajuns să fie un al treilea etaj.

Teoretic, ar fi trebuit întocmit un PUZ. Deși noi am cerut municipalității să ne spună dacă a fost întocmită o astfel de documentați, nu am primit niciun răspuns în acest sens, nici că da, nici că nu, ci doar autorizațiile de construire eliberate.

Încă o dovadă că urbanismul din Bistrița e varză!