Compania Gabriel Resources și-a majorat pretențiile, în cadrul unui proces în care se judecă cu statul român, de la 4,4 miliarde dolari la 6,5 miliarde dolari. În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Inițial a cerut 3,3 miliarde dolari, ulterior pretențiile au fost de 4,4 miliarde dolari, iar în septembrie 2023 suma cerută s-a mai majorat încă o dată. La mijlocul lunii septembrie, procedura s-a încheiat. Urmează ca judecătorii să delibereze cazul și să emită o decizie.
În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a înscris sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Acest lucru a însemnat stoparea oricărui proiect de exploatare minieră la Roșia Montană.
Ulterior, Gabriel Resources a dat România în judecată la tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) pe motiv că a pierdut miliarde de dolari.
Treptat, reprezentanții companiei canadiene și-au majorat treptat pretențiile de la 3,3 miliarde de dolari până la 6,5 miliarde de dolari. Solicitarea a venit cu puțin timp înainte ca judecătorii Tribunalului Băncii Mondiale să decidă în data de 14 septembrie închiderea procedurii.
Anunțul a fost făcut de reprezentanții Gabriel Resources.
”Gabriel Resources Ltd. anunță că tribunalul arbitral din Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile („ICSID”) al Băncii Mondiale a declarat procedura închisă în în conformitate cu Regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023. Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015 în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Marea Britanie-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a permite exploatarea minieră din Roșia Montană. proiect în România. Potrivit Regulii 46 din Regulile de arbitraj ICSID, Tribunalul trebuie să emită părților decizia sa finală în termen de 120 de zile de la încheierea procedurii. Cu toate acestea, Tribunalului i se permite să ia încă 60 de zile în cazul în care nu poate întocmi hotărârea în acest interval de timp”, arată un comunicat al companiei canadienă.
Dragoș Tanase, președintele și directorul general al Gabriel Resources, a declarat că „închiderea procedurilor de către tribunalul ICSID este o evoluție binevenită și semnalează încheierea prezentării cauzei de către părți și determinarea tribunalului că nu necesită informații suplimentare. din partea părților. Gabriel așteaptă acum decizia tribunalului”.
Astfel, peste cel mult jumătate de an va trebui ca verdictul să fie dat publicității.
Care sunt atuurile României?
În acest proces, balanța ar trebui să se încline în favoarea României. În februarie 2022, Curtea de Apel Ploiești a emis o decizie prin care s-au redus considerabil șansele de a mai obține compensații importante.
”Respinge ca nefondat recursul formulat împotriva încheierii din data de 17.09.2014 . Admite recursul formulat împotriva sentinţei civile nr.770/10.12.2020 pronunţată de Tribunalul Buzău . Modifică în tot sentinţa recurată şi rejudecând : Admite cererea de chemare în judecată . Dispune anularea actului administrativ Certificat de descărcare de sarcină arheologică nr.9/14.07.2011. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată în favoarea pârâtei Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba , de către intervenientele Asociaţia Pro Dreptatea Roşia Montană , Asociaţia Pro Roşia Montană şi Sindicatul Viitorul Mineritului . Irevocabilă . Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.02.2022”, arată soluția pe scurt a instanței.
Prin această decizie, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic a fost anulat, definitiv și irevocabil.
Însă, reprezentanții Gabriel Resources, în informările depuse pentru înștiințarea acționarilor, nu fac nicio mențiune despre decizia Curții de Apel Ploiești, pretinzând că certificatul de sarcină arheologică ar fi valabil. Astfel, este de așteptat să fi avut o poziție similară și în cadrul procesului de arbitraj.
Astfel, ar fi de așteptat ca reprezentanții României, Casa de avocatură Țuca, Zbârcea și Asociației, să fi pus până acum la dispoziția judecătorilor de arbitraj această decizie. Acest lucru nu a putut fi confirmat pe motiv de confidențialitate.
”Într-o scrisoare transmisă, în februarie 2003, profesorului clujean Ioan Piso (fost director al Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei), de către arheologul francez Beatrice Cauuet (unul dintre cei mai apreciați arheologi minieri la nivel internațional), erau dezvăluite abuzurile și presiunile incredibile la care erau supuși membrii echipei de cercetare a galeriilor de la Roșia Montană, pentru a urgenta cercetările și pentru a minimaliza descoperirile importante. Scrisoarea am făcut-o publică, în toamna anului 2010, când, pe 24 septembrie, pe ordinea de zi a CNA se afla avizarea unui nou certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic, pentru a-l înlocui pe cel anulat de Justiție. Mobilizarea civică și dezvăluirile din scrisoarea arheologului francez i-au determinat pe membrii CNA să amâne o decizie, iar pe ministrul culturii de atunci, Kelemen Hunor, să schimbe strategia”, scria Mihai Goțiu, fostul senator USR și activist de mediu.
Cine sunt acționarii Roșia Montană Gold Corporation
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.
Cine exploatează aur în România
În România există șase societăţi comerciale care sunt interesate de exploatarea aurului, iar toate firmele sunt controlate de societăţi sau off-shore-uri străine. Majoritatea firmelor româneşti care au cerut licenţe de exploatare/explorare Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) au aplicat pentru exploatări de nisip şi pietriş. Revenind la exploatările auro-argentifere, societăţile care deţin dreptul de a căuta metale preţioase nu au raportat niciun gram de aur pentru anul trecut, însă conform purtătorului de cuvânt al Agenţiei cei care deţin licenţe de exploatare pentru zăcăminte aurifere plătesc redevenţa indiferent dacă scot sau nu aur.
Printre principalii beneficiari a zăcămintelor auro-argentifere se numără Gold Corporation, consorţiu care a obţinut licenţe de explorare prin Rom Aur (la Băişoara) şi de exploatare prin Rosia Montana Gold Corporation (la Rosia Montană).
SC Samax Romania a obţinut o licenţă de explorare pentru un zăcământ la Rovina (Jud Hunedoara), SC Romaltyn Exploration a obţinut trei licenţe de explorare în judeţele Maramureş şi Satu Mare, SC Deva Gold Certeju de Sus o licenţă de exploatare pentru judeţul Hunedoara, iar SC Mineral Mining o licenţă de exploatare pentru judeţul Bihor.
