În timpul furtunii de cod portocaliu din 13 iulie 2023, Podul peste Someș de la Beclean s-a prăbușit în apă. Într-un interval foarte scurt, 12 grinzi cu o greutate de 92 de tone fiecare s-au prăbușit sub privirile îngrozite ale muncitorilor aflați în șantier. După expertizele efectuate, specialiștii au concluzionat că prăbușirea podului a fost cauzată de un fulger care a lovit construcția, iar undele de șoc rezultate au dus la colapsul acesteia, potrivit informațiilor publicate de Timp Online.
Potrivit unei expertize tehnice realizate de 6 specialiști în construcții rutiere, informațiile, conform sursei citate, arată că în momentul furtunii din 13 iulie, pe șantier se aflau mai mulți muncitori.
Muncitorii prezenți în zona podului au relatat că au văzut o lumină puternică și au auzit un zgomot asurzitor în timpul fulgerului, care a fost urmat de prăbușirea celor 12 grinzi cu o greutate de 92 de tone fiecare. Aceștia au reușit să se adăpostească și, din fericire, nimeni nu a fost rănit. Expertiza susține că prăbușirea podului a fost cauzată de un fenomen meteorologic extrem, și anume, un front de aer turbionar creat în urma descărcării unui trăsnet care a acționat asupra grinzilor. Constructorul a declarat că va fi necesar să refacă grinzi noi pentru pod și că finalizarea variantei ocolitoare nu va întârzia, urmând a fi terminată în decembrie 2023.
„În momentul descărcării unui trăsnet, aerul din jurul canalului se încălzește brusc, ajungând la o temperatură de circa 28.000 de grade Celsius, aproximativ de cinci ori temperatura de la suprafața soarelui, inițial producând o expansiune explozivă, rapidă și violentă a aerului înconjurător. Astfel, rezultă o undă de șoc care, ulterior, după o distanță de aproximativ 10 metri, încetinește la o viteză mai mică, devenind o undă sonoră normală percepută de urechea umană ca fiind tunet. Într-o descărcare electrică, 90% din energia trăsnetului este convertită în căldură, în timp ce mai puțin de 1% este convertită în sunet, iar restul în lumină. Unda de șoc produsă de explozia rapidă a aerului (tunetul) este responsabilă de pagubele materiale la clădiri, stâlpi, copaci, etc. Așadar, dacă o construcție este lovită de trăsnet, aceasta are șanse foarte mari să fie afectată și la nivel material, fiindcă unda de șoc în proximitate mică este devastatoare. Literatura de specialitate estimează o presiune de circa 132PSI (910kN/m2) la o rază de 4,1 cm aferentă canalului de fulger. Considerând că fulgerul a trecut printre grinzi, această presiune, evaluată pe înălțimea grinzii (2,1 m) și diametrul canalului fulgerului (8,2 cm) se poate traduce prin forță F=2,1 0,082 910=156,7kN (15,6 tone). Această forță dă un moment de răsturnare comparabil cu cel de stabilitate dat de greutatea proprie. În aceste condiții, chiar și sub influența unui vânt cu intensitate redusă ar fi putut să aibă loc destabilizarea grinzilor din efectul fulgerului”, se arată în expertiza tehnică.
