Daniel Suciu (PSD), într-o declaratie recentă, a criticat puternic atitudinea lui Robert Sighiartău, adjudecându-i o tăcere apăsătoare în fața a numeroase probleme majore care au afectat populația României.
Daniel Suciu a remarcat prima oară impasivitatea lui Sighiartău legată de liberalizarea necontrolată a pieței energiei. Această măsură a dus la valori de facturație astronomice pentru milioane de români și multe firme se află acum în pragul falimentului. Suciu subliniază că, în timp ce era secretar general al partidului, Sighiartău nu a afirmat nimic.
În plus, lui Sighiartău i se reproșează că a tăcut în timp ce compania de furnizare de echipamente medicale Unifarm era prădată, în plină pandemie.
Suciu aduce în discuție faptul că Sighiartău a continuat să rămână impasiv în timp ce liderii partidului său, Orban și Cîțu (pe care i-a trădat unul după altul, conform lui Suciu), se împrumutau cu sute de miliarde de euro, bani care nu păreau să fie folosiți în vreun scop specific.
Daniel Suciu subliniază că în momentul în care Sighiartău practica împrumuturi cu o dobândă de 600% prin IFN-urile familiei, iar guvernul a plafonat dobânzile și a încercat să reducă dezastrul lăsat de guvernarea anterioară cu USR, brusc Sighiartău a trecut de la tăcere la țipete.
„ Când TU practici împrumutul cu 600% dobândă prin IFN-urile familiei și am plafonat dobânzile iar când vrem acum să reducem dezastrul lăsat de guvernarea trecută cu USR, te apucă URLATUL. Jenant și penibil! O pildă biblică spune că glasul…asinului nu se aude la cer! Și nici pe pământ, aș adăuga!”, a scris Daniel Suciu pe pagina sa de Facebook.
„Râde prostul de neghiob”. Așa sună un vechi proverb care se potrivește perfect în cazul de faţă.
In primul rând, PNL nu mai există . Totul a început de la acel congres de pomină din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, care a dus la ruperea partidului între sustinatorii înversunati pentru Ludovic Orban sau pentru Florin Cîțu. Robert Sighiartău s-a situat in tabăra lui Florin Cîțu, alături de istericul Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
De altfel, Ilie Bolojan, Președintele Consiliului Județean Bihor chiar înainte de congres atrăgea atentia: „Cu toate supărările pe care le avem, să fim mai puțin contondenți. Dacă anii trecuți totul era perfect, că eram în opoziție, acum nu ne mai ajută cu nimic sa fim contondenți. Suntem în situația în care suntem la guvernare și se impune mai multă decență. Dacă ne consumăm toată energia în combustia internă, nu ne mai rămâne energie să facem legi, și nu am rezolvat absolut nimic ”, a precizat Bolojan.
Recent, chiar înainte de „rotativa la guvernare”, Ilie Bolojan a facut o analiză critică față de performanța slabă la guvernare și deciziile politice incoerente ale PNL:
Primul motiv enunțat de Bolojan a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului – Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci ce legătură cu liberalismul?, și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nicio tangență cu acest partid.
Al doilea motiv la care a făcut referire Bolojan se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
A treia cauză pentru care PNL are acum probleme, este performanța guvernării coalitiei PNL-PSD-UDMR, cu Ciucă premier. Ilie Bolojan a criticat și angajările la stat pe bandă rulantă.
Asta nu înseamnă că PSD-istul Daniel Suciu este mai breaz ca să iasă în faţă ca să arate cu degetul, fără să propună nici un fel de solutii, după ce seful său de partid , premierul Marcel Ciolacu apeleaza la tot felul de biruri si taxe, în loc să procedeze la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, pentru care sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.