Eurodeputații susțin că România și Bulgaria îndeplinesc toate cerințele necesare pentru aderarea la Schengen, conform unei rezoluții votate în unanimitate de Comisia pentru Petiții. Aceștia solicită Consiliului Uniunii Europene să ia în considerare extinderea spațiului Schengen în 2023. Refuzul inițial al aderării acestor două țări a condus la sentimente anti-europene și a avut impacte negative asupra economiei și climei, argumentează aceștia.
Deputații europeni cer Consiliului să ia în considerare aderarea României și Bulgariei la Schengen până la sfârșitul anului 2023, având în vedere că ambele țări îndeplinesc criteriile necesare. Ei exprimă regretul pentru decizia Consiliului din decembrie 2022 de a respinge aderarea acestor două țări fără a furniza o justificare juridică corespunzătoare.
În contextul în care România și Bulgaria rămân în afara spațiului Schengen, se produce o povară semnificativă socio-economică pentru afaceri și cetățeni, susțin deputații, care subliniază condițiile dificile de muncă ale șoferilor de camion. Discriminarea românilor și bulgarilor, care se confruntă cu întârzieri, birocrație și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, spre deosebire de omologii din Schengen, este evidențiată în rezoluție.
Rezoluția punctează și impactul negativ asupra mediului, precizând că excluderea României și Bulgariei din Schengen contravine obiectivelor UE de neutralitate climatică. Poluarea crescută cauzată de vehiculele care așteaptă să treacă granița reprezintă o amenințare la adresa sănătății șoferilor, agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei.
În rezoluție, eurodeputații cer Comisiei Europene să evalueze costurile și daunele aduse mediului din 2011 până în prezent și să examineze posibilitatea de a oferi compensații financiare României și Bulgariei. Ei subliniază că situația actuală este folosită de propaganda anti-UE, inclusiv de cea rusă, și că aceasta subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și bunul guvern în țările terțe.