La început de mandat al actualei Legislaturi, Institutul pentru Politici Publice (IPP) prezintă o imagine sintetică a componenţei Parlamentului, consecinţă a controversatului sistem electoral folosit în alegerile parlamentare 2012.
Puţin peste jumătate dintre membrii actualului Parlament sunt la primul mandat (53%), faţă de 61% în 2008. 210 deputați și 102 senatori nu au mai fost niciodată în Parlament. 5% dintre actualii parlamentari au mai fost deputaţi sau senatori în mandate anterioare, fie între 2004 şi 2008 fie chiar între 2000 şi 2004, revenind în actualul Parlament odată cu alegerile din decembrie
11 deputați din legislatura trecută sunt astăzi senatori iar 8 senatori sunt deputați. După 5 mandate de deputat, Călin Popescu Tăriceanu – PNL, de exemplu, câștigă primul său mandat de senator în decembrie 2012. După 2 mandate de senator şi alte 3 la Camera Deputaților, Cristian Sorin Dumitrescu – PSD redevine senator în acest mandat.
Peste 18% dintre parlamentarii realeși în 2012 (mai ales cei ai USL) au candidat în alte colegii din același judeţ/aceeaşi circumscripţie sau chiar în colegii pe raza altor județe faţă de precedentele alegeri parlamentare. 36 dintre aceștia sunt deputați și 21 senatori.
Din cei 202 deputați realeși, 11 și-au schimbat apartenența față de partidul alături de care candidau în 2008 (Laurențiu Chirvăsuță – de la PSD la UNPR, Georgică Dumitru – de la PDL la PC, Monica Maria Iacob -Ridzi – de la PDL la PP-DD, Constantin Mazilu – de la PSD la UNPR, Romeo-Florin Nicoară PNL la PP-DD, Dumitru Pardău de la PDL la PNL, Gheorghe Roman de la PDL la PSD, Valentin Rusu de la PDL la PNL, Valeriu Andrei Steriu de la PSD la UNPR, Ion Tabugan de la PNL la UNPR și Eugen-Constantin Uricec de la PDL la PSD) iar la Senat, din cei 74 senatori realeşi, 16 aparțin, în prezent, unui alt partid/grup parlamentar față de alegerile din 2008 (Mircea Marius Banias – de la PDL la PC, Valentin-Gigel Calcan – de la PDL la PSD, Cătălin Croitoru – de la PDL la PSD, Petru Filip – de la PDL la PSD, Florina-Ruxandra Jipa de la PSD la PP-DD, Dan-Mihai Marian – de la PNL la PDL, Petru-Șerban Mihăilescu de la PSD la UNPR, Gabriel Mutu – de la PDL la PSD, Vasile Nistor – de la PDL la PC, Mihai Niță – de la PDL la PC, Gabriel Oprea – de la PSD la UNPR, Dorin Păran – de la PDL la PNL, Mihaela Popa- de la PDL la PNL, Iosif Secășan – de la PD la PNL, Georgică Severin – de la PDL la PSD și Toma Ion – de la PSD la UNPR).
Media de vârstă este mai scăzută la Camera Deputaţilor (48 de ani) decât la Senat (51 ani), cel mai tânăr deputat fiind Elena Cătălina Ștefănescu, PSD – 25 de ani şi cel mai tânăr senator – Cristian Daniel Florian, PDL – 36 de ani.
Seniorii de vârstă sunt deputatul Dinu Giurescu, PC – 86 de ani şi senatorul
PC, Eugen Durbacă – 70 de ani.
Cele mai comune profesii ale parlamentarilor din actualul mandat sunt, în ordine: ingineri – peste 33%, economiști – 21% şi consilieri juridici/ juriști/avocați
– 19%, componenta dominantă modificându-se faţă de fostul parlament în care
cei mai mulţi erau jurişti.
12% sunt doamne în actualul Parlament (13% deputate şi doar 7% senatoare), procent în creştere faţă de fostul legislativ 2008 – 2012 datorită reşterii cu 30% a numărului total de parlamentari. Partidul cu nicio reprezentantă în Parlamentul României este UNPR.
Din 412 deputați, 55 sunt doamne (21 – PSD, 12 PNL, 10 – PP-DD, 9 – PDL, 2
– PC și o reprezentantă a Minorităților Naționale).
Din 176 senatori, 12 sunt doamne (5 – PSD, 2 – PNL, 2 – PP-DD, 1 – PDL, 1 – UDMR și 1 PC).
Partidele au ratat şi cu prilejul recentelor alegeri pentru desemnarea deputaţilor şi senatorilor oportunitatea de a promova doamne în Parlamentul României. Mai grav, nici în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, nici în cel de la Senat nu au fost susţinute politic doamnele, două Comisii permanente din Camera Deputaţilor (Comisia pentru sănătate și familie, şi în fosta legislatură fiind condusă de către doamna Rodica Nassar – PSD și Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați) şi 3 la Senat (Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru afaceri europene).
În fine, avem cu 117 mai multe mandate alocate în actualul mandat faţă de fostul, datorită actualului sistem pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor, cu 23% mai mult la Cameră (adică 78 de mandate) şi cu 28% în Senat (39 mandate). Puterea are aproximativ 70% (413 parlamentari) din mandatele câștigate (adică USL și Minoritățile Naționale), iar Opoziția are 30% (175 parlamentari) mandate câștigate – ARD, PP-DD și UDMR, în urma alegerilor din 9 decembrie 2012.
În concluzie, datele de mai sus ne arată că:
• Rata de înnoire a componenţei actualului Parlament nu este atât de
mare pe cât se anticipa, având în vedere angajamentele/declarațiile din campania electorală trecută, inclusiv sloganele de campanie.
• Partidele nu au o politică europeană de promovare a doamnelor în funcţii de decizie (nicio femeie în Birourile permanente ale celor două Camere), 5 doamne preşedinte de Comisii Permanente în cele două Camere, dintr-un total de 67.
• Predomină studiile tehnice (inginerii şi economiştii fiind cei mai mulţi) în Parlament, o schimbare importantă faţă de fostul Parlament în care cei mai mulţi erau juriştii/notarii.
• În general, actualii parlamentari şi-au păstrat circumscripţiile şi colegiile pentru care candidau şi în mandatul trecut, 18% schimbându-le pe cele din 2008.
• 40% dintre parlamentarii migraţi la sfârşitul mandatului 2008 – 2012 care au re-candidat în aceste alegeri, au fost realeşi.
După învestirea noilor senatori şi deputaţi, se aşteaptă ca actualul Parlament al României să devină mult mai activ în politicile europene, formulând poziţii de substanţă la propunerile de acte comunitare iniţiate de Parlamentul European şi Consiliu, faţă de mandatul trecut când Parlamentul României a fost ultimul dintre parlamentele statelor membre în materie de contribuţie la legislaţia comunitară.
