Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, le-a recomandat colegilor din coaliţia de guvernare „să aibă decenţa” să nu dea indicaţii PSD în ceea ce priveşte pensiile şi veniturile românilor și să își recunoască propriile greșeli. Liderul social-democrat afirmă că pensiile mici trebuie să crească cu cel puţin 15% și lansează un atac dur la adresa „colegilor de coaliție”, pentru că nu au mărit veniturile românilor. „Mi-aş fi dorit mult ca anumiţi colegi de-ai noştri, de coaliţie, în acest moment, să-şi recunoască aceste vine. Nu-i un lucru ieşit din comun. E un lucru normal. Cum noi dorim să trăim într-o Românie normală. Nu s-a întâmplat acest lucru. Fiecare face politică cum crede el mai bine. Fiecare are consultanţii care-l sfătuiesc într-un anumit fel, îşi ia deciziile cum doreşte. Dar am o rugăminte la toată lumea şi mai ales la colegii noştri de coaliţie: să aibă decenţă. Ei nu pot să vorbească şi să dea PSD-ului indicaţii în ceea ce priveşte pensiile sau veniturile românilor. Nu au acest drept moral”, a declarat preşedintele PSD vineri, la conferinţa judeţeană de alegeri a PSD Caraş-Severin, potrivit Agerpres.
Marcel Ciolacu a afirmat că în anul 2021 veniturile românilor nu au crescut şi a criticat modul în care a fost gestionată perioada de pandemie. „Ei în anul 2021 nu au mărit cu niciun leu veniturile românilor. Ne-au ţinut în perioada de pandemie prin casă, în timp ce ei beau şi fumau în birouri. Părinţii noştri n-aveau acces la spitale, pentru că n-au fost în stare să gestioneze o pandemie. Au cumpărat vaccinuri de miliarde de euro, cât zece populaţii ale României, fără să dea nicio justificare. Eu le cer un singur lucru: să fie decenţi”, a adăugat liderul PSD. În opinia sa, pensiile mici ar trebui să crească cu peste 15%, fiind necesară şi majorarea salariului minim pe economie, ca una dintre soluţiile prin care forţa de muncă să nu mai părăsească România.
„Eu cred că e momentul în care să ne hotărâm în ce direcţie o luăm şi eu cred, în continuare, că cei cu pensii mici, care nu pot face faţă inflaţiei provocate de criza de la energie şi de preţul de la energie – care este o consecinţă a liberalizării preţurilor energiei de către un guvern de dreapta, pensiile mici trebuie să crească în România cu peste 15 %, fiindcă altfel aceşti oameni nu vor putea depăşi perioada următoare. Rostul nostru, ca social-democraţi, este, în primul rând, să avem grijă de aceşti oameni, cum avut în ultimii 32 de ani. Ei nu au avut grijă, şi-i rog frumos, pentru ultima oară, să aibă decenţa şi să se oprească din această mascaradă pe care o fac în acest moment. Pentru că eu şi colegii mei nu vom accepta acest lucru. Repet, moral nu au niciun drept să ne dea nouă, Partidului Social Democrat, vreo indicaţie sau să vină cu vreo sugestie. Întâi să facă măcar 10% în acest domeniu faţă de cât a făcut PSD şi pe urmă vom sta de vorbă”, a adăugat Marcel Ciolacu. În ceea ce priveşte majorarea salariului minim pe economie, preşedintele PSD a spus că este o măsură necesară în condiţiile în care o treime dintre salariaţii din sectorul privat sunt plătiţi la acest nivel, remarcând totodată că ţări dezvoltate din Europa au recurs la creşterea nivelului minim de salarizare a angajaţilor, scrie Digi24.ro.
Citește și: Ministrul austriac de Interne se opune aderării României la Schengen
Ciolacu, pe care nu-l da inteligenta afara din casa critica partenerii de coalitie din PNL, si vine cu solutii PSD-iste de impartire a saraciei la pensionari. Nu-l duce capul la masuri de reducere a cheltuielilor de functionare a statului prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
După aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
De aceea, este extrem de utilă si necesară o nouă impărtire administrativ-teritorială a ţării, compatibilă cu „Europa regiunilor”. Aceasta se poate face foarte simplu printr-o lege organica fără să fie necesară modificarea constitutiei. Este vorba de reducerea numărului de judete prin comasare si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutia acruală care nu specifică si numărul de judete. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Recent, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României propuneau ca model de regionalizare organizarea curților de apel. Aceștia s-au întâlnit cu importante organizații patronale și profesionale sectoriale din țară și au convenit că este nevoie de o reducere imediată a cheltuielilor din administrație, iar asta nu se va putea face decât dacă se reduce numărul de județe, pe modelul organizării curților de apel, care sunt în număr de 15, respectiv la București, Craiova, Timișoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iași, Galați, Constanța, Ploiești, Pitești, Alba-Iulia, Târgu Mureș, Bacău, Brașov. Se poate prelua acest model și în cazul județelor, mai ales că în Constituția României nu se vorbește de un anumit număr de județe. Propunerea a fost semnată de Camera de Comerț și Industrie a României, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase ROMPAN, Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții din România PATROMAT, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România LAPAR, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România ANAT, Federația Operatorilor Români de Transport FORT, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă ONIV și Asociația Brokerilor din România.
Organizațiile semnatare consideră ca prioritară și redefinirea noțiunii de comună ca structură administrativ-teritorială cu cel puțin 5.000 de locuitori.
(Vezi si: https://www.gandul.ro/stiri/ccir-pentru-reducerea-cheltuielilor-bugetare…)
Militati pentru alegeri anticipate domnule Ciolacu… sa iasa lumea la vot si toti astia de dreapta capitalisto-burgheo-mosiereasca … sa ramana ” istorie ” … ca pe astia-i dare fix ” invers ” de ea po.pu.lime romana !