În noaptea de sâmbătă spre duminică (1-2 octombrie), după miezul nopții, locuitorii comunei din Roșia Montană au fost informați, printr-un mesaj RO-Alert, că există o avarie la Tăul Mare, iar comuna a fost „invadată” de sute de polițiști, pompieri și zeci de utilaje. Mai multe echipe ale Primăriei de la Roșia Montană, împreună cu jandarmii, au mers din casă în casă și au informat oamenii despre pericol și le-a recomandat celor care locuiesc în avalul barajului Tăul Mare să părăsească casele, până când autoritățile vor veni cu noi precizări. Până duminică, 2 octombrie, după-masă, locuitorii comunei au primit cinci mesaje RO-Alert, prin care se solicita localnicilor care au case în aval de baraj și care nu au evacuat încă zona să facă acest lucru. Situația Tăului Mare de la Roșia Montană a ajuns, în doar câteva ore, pe toate posturile TV din țară, iar „specialiștii” s-au întrecut în a se da cu părerea privind mica inimă din Munții Apuseni care a ținut în viață o tradiție minieră de secole, iar acum a ajuns să fie secată parțial.

Text: Comuna Roșia Montană din Munții Apuseni este cunoscută ca fiind o zonă minieră de mii de ani unde au fost realizate lacuri artificiale, denumite tăuri, pentru a contribui la activitatea de exploatare a aurului. Cel mai întins este Tăul Mare, situat de izvoarele văii Roșia, la o altitudine de aproape 1000 de metri. Acesta a fost construit în 1908 pe o suprafață de 40 de mii de metri pătrați. De zeci de ani, tăul a devenit un simbol al comunității, fiind supranumit „inima Roșiei Montane”, datorită formei acestuia. La începutul lunii octombrie, soarta acestei „inimi” s-a schimbat definitiv, după ce bărbatul care verifică zilnic Tăul Mare a descoperit o groapă în digul tăului. El a precizat, pentru Gazeta de Cluj, că de șapte ani de zile se ocupă cu supravegherea acestuia.

„Sâmbătă, 1 octombrie, după-masă, am găsit acea groapă în dig. L-am sunat pe cumnatul meu care lucrează la ISU, a venit la fața locului și i-a raportat primarului din Roșia Montană. De fiecare dată când erau probleme, luam legătura cu edilul, iar tăul nu a rămas niciodată nesupravegheat”, a declarat bărbatul.

Mai mult, el a mai precizat că tăul a fost îngrijit și că stă la vreo 4 kilometri distanță de acesta. „Am mers de fiecare dată, că e primăvară sau iarnă. Ce m-a deranjat foarte tare este faptul că jurnaliștii prezenți au luat interviuri unor oameni care s-au dat cu părerea despre tău, neavând experiența necesară pentru a-și exprima punctul de vedere. Au ieșit afară toți papagalii, îmi e scârbă de ce marfă de oameni sunt”, a mai spus cel care are în grijă tăul, fără a ne spune exact la cine a făcut referire.

Adrian Petri, de la Asociația Roșia Montană în Patrimoniul Mondial, cel care, la câteva zile după incidentul de la digul Tăului Mare, a cerut primăriei Abrud transparență totală legată de situația „inimii Roșiei Montane”, a spus că autoritățile au luat o măsură bună privind golirea tăului, dar cu toate acestea, pentru moment, au promis doar verbal că îl vor reface.

„Noi am făcut o cerere spre primărie și Apele Române să ne dea în scris care este planul, calendarul de activități, ce fonduri vor fi acceptate. Încă nu am primit răspuns în scris că digul se va reface. Pentru moment mută o conductă mai jos și o lasă deschisă tot timpul pentru ca Tăul să nu ajungă la supraplin”, a spus Petri.

Mai mult decât atât, potrivit mai multor surse, Primăria Roșia Montană a găsit o ofertă pentru refacerea tăului de la o firmă în valoare de 4 milioane de euro, o sumă exagerată.

„Acuma nu știu ce se întâmplă cu oferta aia. Am înțeles că au depus-o spre Guvern pentru analiză. Normal, în situații de urgență ei pot să facă achiziții directe dacă le aprobă fondurile. Părerea mea este că oferta a fost făcută pentru ca statul român să spună că nu are bani, iar Primăria să transmită locuitorilor „ne pare rău” noi am făcut o ofertă, nu a fost acceptată, după care să o lase așa. Acum rămâne de văzut dacă așa va fi”, a mai spus Adrian Petri.

Refacerea Tăului Mare, o emblemă a acestui loc din Munții Apuseni, ar costa 4 milioane de euro

Am încercat să luăm legătura cu primarul Roșiei Montane, Eugen Furdui, pentru a-i cere un punct de vedere cu privire la oferta de 4 milioane de euro pentru refacerea tăului, dar edilul nu a răspuns la telefon. Cu toate acestea, am reușit să luăm legătura cu viceprimarul din comună, Vasile Morariu, care a recunoscut că în primă fază, la dig, nu s-a făcut niciun plan, ci doar pentru reconstrucția drumului și lăsare țevii de scurgere de preaplin între 3 și 5 metri ca să nu mai fie probleme pentru populație. Mai mult, Murariu a vorbit și despre firma care a cerut patru milioane de euro pentru refacerea tăului.

„Am avut termen trei zile prin care am făcut o solicitare la o firmă care ne-a cerut 4 milioane de euro. Am luat legătura cu un proiectant care să evalueze doar drumurile și țeava de scurgere ca să ridicăm situația de urgență. Pe urmă, în funcție de decizia experților, vom vedea cât trebuie pentru consolidarea digului și canalului de scurgere pe dedesubt. Am făcut o postare pe Facebook, imediat după ce roșienii au primit mesaj RO-ALERT, să stea liniștiți că nu este așa gravă situația. Imediat am fost contactat de autorități să șterg postarea că cică eu panichez oamenii și de fapt ei au fost cei care au băgat groază în oameni. Din câte știu, apelul a ajuns la prim-ministru, apoi la Arafat. Primarul a sunat la 112, imediat ce a fost informat de situația Tăului Mare”, a precizat viceprimarul de la Roșia Montană.

Vasile Morariu a precizat că se știa despre problemele de la dig, iar în urmă cu câțiva ani, mai exact în partea de jos a digului, groapa a apărut în galerie, iar pe 1 octombrie, sâmbătă, la suprafață. De altfel, viceprimarul Roșiei Montane îl contrazice pe bărbatul care are în grijă tăul, precizând că de ani de zile, nimeni nu a mai intervenit pentru curățarea acestuia.

„În jurul lui a fost pădure în adevăratul sens al cuvântului. Eu am adus în discuție în Consiliul Local, de când sunt viceprimar, să vedem de Tău că nu reprezintă 100% siguranță. Avem multe probleme oricum. Din câte știu, am găsit acolo, la terenuri, multe nereguli deoarece avem intabularile gratuite. Chiar în zona tăului, o parte din teren era înscris pe RMGC, un drum nu exista, sunt foarte multe nereguli la Primărie. E o situație dificilă la Roșia Montană. Cu toate acestea, eu vreau să-l facem și voi lupta pentru asta”, a conchis, pentru Gazeta de Cluj, Vasile Morariu. 

Claudia Apostol, arhitectă și unul dintre coordonatorii programului „Adoptă o casă în Roșia Montană”, a descris, pe larg, situația Tăului Mare de la Roșia Montană pentru Gazeta de Cluj. Din punctul ei de vedere, mobilizarea în miez de noapte a autorităților a fost o măsură de precauție, în momentul în care a apărut o suspiciune legată de integritatea tăului.

 „Până nu determini că această suspiciune este reală sau nu, cel mai înțelept este să iei niște măsuri de siguranță. Acuma, amploarea cu care s-a intervenit în noaptea aia nu o pot comenta, însă din ce am putut să văd, gaura a apărut ca urmare a colmatării galeriei de evacuare de la bază a tăului. Cu siguranță, în corpul digului este un deranjament care a ajuns la suprafață. Mă rog, faptul că acea galerie este colmatată se știe în comunitate de ani de zile. Mai mult decât atât, ultima oară când s-a intervenit masiv la acel dig a fost în 1929, când a primit contraforți, acele picioare cum i se spune pe la noi, care sprijină fața digului spre vale. Atunci, probabil, s-au făcut și niște ramforsari din beton la turnul de manevră, dar și în alte părți, cum ar fi la planul înclinat care pornește sub apă de la baza turnului, deci au fost făcute niște consolidări care au și dat imaginea acestui dig așa cum o cunoaștem astăzi”, a spus Claudia Apostol.

Primarul de la Roșia Montană și-a luat angajamentul că va salva simbolul comunei

Foarte puțini oameni știu, dar s-au conservat piese desenate ale proiectului din 1779, când s-a înălțat digul. Mai mult, pe vremea aceea, turnul de manevră era din lemn, iar ulterior a fost schimbat cu unul de beton. Arhitecta a mai mărturisit că situația Tăului Mare s-a înrăutățit de la an la an, în contextul în care acesta nu a mai servit scopului pentru care a fost creat în mod tradițional, mai exact în procesul de prelucrare a minereului de aur.

„În vremea respectivă, se asigura o mentenanță cu sfințenie, erau golite și curățate și erau tot timpul cu sistemele de manevre funcționale, faptul că asta nu s-a mai făcut, evident că structura a început să-și arate termenul de garanție. În schimb, așa cum a stat 300 de ani în picioare, mai ales cu ultimele intervenții din 1929 la structura digului, cu siguranță o să mai reziste și acum cu lucrări de consolidare pe care le necesită digul. Dar, din nou, acestea sunt informații din ce materiale am avut la dispoziție”, a mai spus Claudia Apostol.

Și ea a recunoscut că oamenii din comunitate știau de problemele de la tău, iar administrația locală trebuia să vină cu un plan pentru asigurarea integrității digului. Mai mult, în hotărârea adoptată de ISU Alba, Consiliul Local Roșia Montană a trebuit să identifice în trei zile un proiectant și executant, care, în termen de 14 zile să vină cu soluții pentru refacerea tăului și a întregului ansamblu. Întrebată despre suma astronomică de 4 milioane de euro privitoare la refacerea tăului, Claudia Apostol a precizat că nu poate spune dacă această sumă este mare sau mică, atâta timp cât nu se știe la ce se referă.

„Nu știu dacă această sumă se referă la toate elementele care au fost puse în sarcina Consiliului Local și anume realizarea drumului, acelor măsuri de menținere a nivelului tăului la trei metri, la întreaga amenajare, renovarea a sistemelor de evacuare, turn de manevră, consolidarea zidului, refacerea contraforților dinspre valea digului. Nu pot să spun dacă 4 milioane de euro este mult sau puțin. M-aș bucura să știu că există în România o firmă care, în trei zile, a putut să facă expertizele necesare definirii unei soluții, pentru că cel puțin în proiectarea de arhitectură, să știi ce probleme ai, poți să-ți imaginezi niște soluții de intervenție. Fără să știi ce probleme sunt, nu ai cum să găsești soluții adaptate la problema în sine”, a mai spus Claudia Apostol.

Într-o postare pe pagina ei de Facebook a scris că „Tăul Mare nu va putea fi separat niciodată mult timp de Roșia Montană” și că îi este greu să-și imagineze cum e pentru cei care au copilărit pe malurile lui să îl vadă secat complet. Mai mult, ea a mărturisit că și pentru ea a fost un șoc să-l vadă

„Oamenii de aici sunt foarte afectați de lucrul ăsta. Să-l vadă așa și mai ales ideea că l-ar putea pierde, că el nu o să-și mai revină niciodată la dimensiunea, forma, mă rog, monumentalitatea lui, dincolo de asta sunt o groază de lucruri care leagă comunitatea de acest tău. Acest lucru a fost exprimat și de domnul primar în Consiliul Local. Cel puțin, în fața comunității locale, edilul și-a luat angajamentul că-l va reface. Un lucru este sigur: roșienii își vor tăul înapoi”, a conchis Claudia Apostol.

Tăul Mare de la Roșia Montană, inima acestei comune cunoscute din Munții Apuseni, va avea mereu un loc aparte în sufletul fiecărui localnic de aici, dar și turiștilor care au urcat până la creștetul digului său, pe coamele masivelor ce îl străjuiesc. Noaptea în care s-a dat alarma, iar autoritățile au anunțat evacuarea locuitorilor din avalul digului va rămâne în amintirea roșienilor ani de zile de acum înainte. Un lucru mai puțin spus în presă este faptul că, mână de la mână, autoritățile locale au fost sprijinite de localnici pentru a ajunge la tău, în condițiile în care drumurile de acces, din jos și de deasupra tăului, erau inaccesibile utilajelor cu care s-au prezentat la fața locului.

Emoții, temeri și speranță, acestea sunt sentimentele pe care locuitorii din Roșia Montană le arată în momentul de față, privind cu durere spre ceea ce a fost, cândva, inima comunei care, într-o noapte de octombrie, a renunțat să mai bată.

GAZETA DE CLUJ

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.