Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că se va adopta un proiect de lege care va crea un nou mecanism de cooperare şi asociere între unităţile administrativ-teritoriale.
„În felul acesta, vom oferi posibilitatea constituirii consorţiilor administrative, astfel încât să poată să întocmească şi să dezvolte proiecte de amploare care să faciliteze atât asigurarea finanţării, cât şi un buget consistent pentru dezvoltarea la nivelul comunităţilor şi cetăţenii să poată beneficieze de toate proiectele de dezvoltare pe care noi le-am asumat prin proiectul de guvernare”, a declarat, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, premierul Nicolae Ciucă.
“Proiectul de lege urmăreşte transpunerea în practică a principiului colaborării între unităţile administrativ-teritoriale, astfel încât acolo unde există resurse umane limitate, specializate, să putem să folosim resurse umane de la alte unităţi administrativ-teritoriale”, a detaliat Cseke Attila.
El a dat ca exemplu trei categorii de personal.
“În ceea ce priveşte personalul abilitat pe partea de urbanism, astăzi, la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale sunt vacante şi temporar vacante 1.571 de posturi, pentru personalul abilitat pe controlul financiar preventiv – 451 de posturi, iar pentru cele pe domeniul achiziţiilor publice – 1.925 de posturi. Practic, printr-un acord de asociere între unităţile administrativ-teritoriale, se creează acest consorţiu administrativ care specific nu are personalitate juridică şi prin care resursa umană disponibilă din cadrul acestei asocieri este pusă la dispoziţia şi altor UAT-uri”, a explicat ministrul Dezvoltării.
El a precizat şi de ce este necesară o asemenea iniţiativă.
“Pentru că pe funcţia publică, pe funcţionari publici nu există temei legal ca un funcţionar public să exercite o altă funcţie publică, chiar şi parţial, într-un alt UAT. Rolul nostru este acela de a facilita ca acest lucru să se întâmple, adică să asigurăm resursa umană specializată pentru cât mai multe UAT-uri. Este un proiect legislativ care, după aprobarea în Guvern, intră în dezbaterea Parlamentului”, a precizat Cseke Attila, scrie News.ro.
Nici macar acum , când din cauza crizelor multiple a ajuns cutitul la os, Guvernul de coalitie PSD-PNL-UDMR cu o majoritate parlamentară de peste 70%, nu are curajul să facă reformele interne atât de necesare si să renunte la centralizarea excesivă care a devenit o frână în calea progresului economic si vine cu tot felul de găselnite precum „consortiile administrative”.
La mai bine de 32 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Romania a ieșit din comunism o țară săracă, obosită, incapabilă să se adapteze repede la modelul economiei de piață. Ca nivel de dezvoltare, eram cu zeci de ani în urma Europei Occidentale. Tranziția României a început cum nu se putea mai prost si practic nu s-a incheiat nici până astăzi. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive, soldată cu atragerea scazută de fonduri europene.
De aceea, pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
In prezent diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă. In plus, atragerea fondurilor europene, in special cele prevăzute pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este conditionată si de îndeplinirea celorlalte reforme propuse de România si agreate împreună cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Pentru aceste reforme e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire solidă si nu de figuranti, precum acesti indivizi lamentabili din „guvernul de cârdăsie PSD-PNL-UDMR”.