Primăria Prundu Bârgăului este prima care investește în panouri fotovoltaice, pe care vrea să le pună pe acoperișurile clădirilor pe care le are în administrare. Această investiție care trece de un milion de lei ar reduce cheltuielile cu energia electrică la jumătate. Peste 250.000 de lei plătește administrația locală pentru a asigura electricitatea în 9 clădiri din comună.
Prima comună care vrea să facă economie la cheltuielile cu energia electrică este Primăria Prundu Bârgăului, care se pregătește să investească în panouri fotovoltaice. Investiția trece de un milion de lei și-ar urma să fie suportată din fonduri norvegiene.
Primăria a demarat deja procedura de achiziție publică, ce este în acest moment în derulare:
„Prin proiectul propus, Primăria Comunei Prundu Bârgăului va accesa granturi din Fonduri Norvegiene, pentru a contribui la reducerea emisiilor de CO2 și la reducerea consumului de energie electrică din rețeaua de distribuție prin instalarea unor sisteme de producție energie din surse regenerabile. Ca variante de amplasament pentru implementarea sistemelor fotovoltaice au fost studiate zonele aferente clădirilor administrative propuse de beneficiar care se află în proprietatea acestuia”, se arată în memoriul licitației publice.
Primăria Comunei Prundu Bârgăului susține prin plata facturilor de energie electrică 9 locații. Printre acestea se numără Liceul „Radu Petrescu”, grădinițele din Susenii Bârgăului și Prundu Bârgăului, dispensarul, un centru multifuncțional sau sediul poliției.
În urma unui studiu realizat de Primăria Prundu Bârgăului, cele 9 obiective pe care trebuie să le susțină au un consum mediu lunar de energie de 32 MWh/lună și o medie anuală a consumului de 384 Mwh/an.
Primăria cumpără peste 800 de panouri fotovoltaice
În total, pe cele 9 clădiri ar urma să fie amplasate peste 800 de panouri fotovoltaice, ce ar urma să producă anual în total 281 de MW. Panourile fotovoltaice vor fi amplasate pe Liceul „Radu Petrescu” din Prundu Bârgăului, Grădinița din Susenii Bârgăului, Grădinița din Prundu Bârgăului, Dispensarul din Prundu Bârgăului, centru multifuncțional, clădirea veche a școlii, sediul postului de poliție, spitalul din Susenii Bârgăului, Primăria din Prundu Bârgăului.
În faza de execuție a proiectului vor fi create un număr de 10 locuri de muncă. În faza de operare, sistemele fotovoltaice vor fi monitorizate de o persoană intruită și desemnată în acest sens, astfel că nu se vor face angajări speciale în acest sens.
Primăria Prundu Bârgăului nu va avea venituri în urma exploatării. Profitul real va fi reducerea cheltuielilor la consumul de energie electrică, întrucât sistemul fotovoltaic va produce energie doar pentru a compensa consumul propriu.
„Având în vedere estimarea consumului de energie electrică aferent celor 9 obiective aflate în administrarea Primăriei Comunei Prundul Bârgăului, din care a rezultat un consum anual de 384 MW/an, conform tabelului de mai jos, în ipoteza în care prețul mediu de achiziție al energiei ar fi de 665 lei/MW, va rezulta o cheltuială anuală de aproximativ 255.983 lei/an”, se mai arată în memoriu.
Practic, costurile ar urma să fie reduse cu mai bine de jumătate, la 123.803 lei. Cheltuielile sunt estimate la 23.368 de lei pe an și sunt compuse din cheltuieli de întreținere și exploatare, cu piese de schimb și materiale pentru reparații și întreținere, asigurare, abonament Internet.
Vor fi instruite 9 persoane în acest proiect, câte una pentru fiecare locație în parte, persoane care deja lucrează în obiectivele respective.
Primăria Bistrița visează la un parc fotovoltaic pe Dealul Cocoș
Varianta înlocuirii energiei clasice cu cea provenită de la soare este luată în calcul și de Primăria Bistrița. Municipalitatea vrea să amenajeze un parc fotovoltaic pe Dealul Cocoș. Și în acest caz, autoritățile locale își propun în primul rând să își acopere cheltuielile generate de consumul de curent la sedii, școli, grădinițe și creșe.
„Componenta de energie verde este foarte importantă și finanțată din bani europeni. Ideea este să amenajăm un parc fotovoltaic al Primăriei Bistrița, să devenim furnizor de energie electrică verde și, în acest fel, să ne acoperim cheltuielile pe care le facem cu spațiile primăriei, în primul rând cu școlile, grădinițele și creșele. O variantă (n.r. pentru amplasarea sa) ar putea să fie pe zona de deal din Cocoș, acolo unde nu se poate construi nimic, o altă variantă ar putea să fie pe pășuni. În acest sens am avut discuții și la Ministerul Mediului, și la Ministerul Energiei. Sunt permise asemenea construcții pe pășuni, cu condiția ca panoul să fie la o înălțime de 1 sau 1,5 metri de sol în așa fel încât și pășunatul să fie posibil”, spunea Ioan Turc anul acesta în februarie.
Facturi colosale la școli și spital
Deocamdată, Primăria Bistrița a alocat suma de 250.000 de lei pentru elaborarea studiilor și documentațiilor aferente. Se pare că municipalitatea ia în calcul finanțarea de la bugetul de stat pentru acest proiect. Guvernul ar urma să finanțeze 20 de astfel de proiecte, suportând 60% din valoarea acestora.
În aceeași conferință de presă, primarul Ioan Turc spunea că ia în calcul inclusiv o asociere cu Consiliul Județean, pentru a asigura măcar o parte din energia electrică consumată de Spitalul Județean de Urgență Bistrița.
Și unitatea medicală are de plătit facturi uriașe la gaz. În aceeași perioadă, managerul Spitalului Județean, Gabriel Lazany anunța că s-a pricopsit cu cea mai mare factură din istoria unității medicale: 500.000 de lei, sumă deja compensată. Suma întreagă trecea de 1,3 milioane de lei. Asta în condițiile în care anii trecuți pe perioada de iarnă, facturile nu treceau de 300.000 de lei.
În municipiu, asigurarea căldurii și electricității în sediile sale și mai ales în școli, grădinițe și creșe duce la costuri uriașe. La ultima rectificare bugetară, de luna trecută, consilierii locali ai Primăriei Bistrița au fost nevoiți să aloce în plus nu mai puțin de 780.000 de lei pentru ahitarea facturilor scadente la utilități, pentru a evita deconectarea școlilor de la aceste servicii.
În luna februarie a acestui an, viceprimarul Călin Stan preciza că una dintre cele mai mari facturi ce trebuia achitată de Primăria Bistrița era la gaz și venea de la Liceul Agricol.
Municipalitatea avea de achitat o factură de 70.000 de lei, cu tot cu plafonarea aplicată de furnizorul de gaze. Asta în condițiile în care facturile la gaz la Liceul Agricol nu depășeau anii trecuți 30-40.000 de lei.
Școlile au fost acuzate voalat că nu fac niciun pas spre econimie și încălzesc clădirile întregi, deși sunt folosite doar părți. Faptul că multe nu sunt nici izolate termic fac consumul de gaz cel puțin mai mare.