Printre entitățile verificate de Curtea de Conturi în 2021 se numără și 4 ocoale silvice din județ, inclusiv Ocolul Silvic al Municipiului Bistrița sau Ocolul Silvic „Izvorul Someșul Mare” de la Șanț. Acesta din urmă pare să fie cel mai păcătos dintre toate, „înregistrând” cele mai multe nereguli.
Alături de primării, auditorii Curții de Conturi au controlat și câteva ocoale silvice din județ. Au fost controlate Ocolul Silvic al Municipiului Bistrița, Ocolul Silvic „Izvorul Someșul Mare”, Ocolul Silvic Maieru și Regia Publică Locală Ocolul Silvic Tiha Bârgăului.
Prin acțiunile de control desfășurate la nivelul regiilor și societăților comerciale de interes local au fost constatate venituri suplimentare în valoare de 19.000 de lei, prejudicii în sumă de 67.000 de lei în gestionarea fondurilor publice.
Neregulile financiar contabile descoperite, care au afectat corectitudinea situațiilor financiare cu valoare de 2,8 milioane de lei. Ocoalele silvice controlate parcă s-au „străduit” să nu fie performante, uitând să calculeze și deci să încaseze penalități pentru achitarea cu întârziere a masei lemnoase sau pentru nerespectarea clauzelor contractuale.
Neperformanța Ocolului Silvic al municipiului, „explicată” de descoperirile auditorilor
Neregulile descoperite de auditorii Curții de Conturi la Ocolul Silvic al municipiului Bistrița parcă „explică” neperformanța din ultimii ani. Astfel, potrivit raportului aferent anului trecut, printre neregulile găsite la Ocolul Silvic al municipiului Bistrița se numără:
-Neînregistrarea în evidența contabilă a unei creanțe stabilite prin sentință penală;
-Necalcularea și neîncasarea de penalități pentru achitarea cu întârziere a masei lemnoase valorificată către agenții economici, neregulă identificată atât la la Ocolul Silvic al Municipiului Bistrița, cât și la Ocolul Silvic Tiha Bârgăului;
-Nerecuperarea prejudiciului cauzat ocolului silvic prin plata contravalorii unei confiscări de material lemnos, stabilită de Garda Forestieră Cluj;
Ocolul Silvic al Primăriei Bistrița funcționează încă din 2002 și are în administrare nu mai puțin de 5.693 de hectare de fond forestier, pe teritoriul municipiului și al comunei Livezile.
Cu 3.418 de hectare pe teritoriul municipiului Bistrița și cu încă 2.235 pe teritoriul comunei Livezile, Ocolul Silvic al municipiului Bistrița este în primele 10 din județ când vine vorba despre suprafața administrate.
Ocolul Silvic al municipiului Bistrița are și câteva plusuri, față de alte entități similare, care însă nu par să-l ajute. Deține și propria pepinieră, unde produce atât arbori forestieri, care sunt folosiți în fondul forestier administrați, dar și arbori ornamentali, folosiți la spațiile verzi din municipiu.
Ocolul Silvic are în gestiune și fondul de vânătoare Cușma, care are unul dintre cele mai importante fonduri cinegetice din județ, cu specii de vânat mic (fazan, iepure, căprior) și vânat mare (mistreț, cerb, urs). Ocolul Silvic organizează, contra cost, în sezonul de vânătoare, inclusiv partide de vânătoare pentru români și străini.
Deși se află în subordinea Primăriei Bistrița, Ocolul Silvic virează anual o sumă modică în conturile municipalității. Anul acesta, de exemplu, în vistieria Primăriei Bistrița vor ajunge doar 180.000 de lei, potrivit bugetului aprobat de curând de consilierii locali.
Asta pentru că profitul ajunge la doar 365.600 de lei anul acesta. Veniturile estimate pentru 2022 ajung la 3,8 milioane de lei și provin din activitățile silvice (3,5 milioane de lei) și pepinieră (15.000 de lei). Reprezentanții Ocolului Silvic estimează că vânătoarea, în unul dintre cele mai râvnite fonduri de vânătoare din județ va aduce la buget doar 40.000 de lei, adică mai puțin de 10.000 de euro.
Cheltuielile de funcționare programate acoperă fondul de salarii și alte cheltuieli și ajung la 3,4 milioane de lei. Pe bunuri și servicii merg 860.500 de lei, pe impozite, taxe și vărsăminte 98.000 de lei, pe salariile angajaților peste două milioane de lei, iar cheltuielile de exploatare reprezintă 374.000 de lei.
182.800 de lei din profit vor ajunge în bugetul Primăriei Bistrița, iar 182.800 de lei vor fi folosiți pentru investiții. La acest profit se mai adaugă și 94.000 de euro primiți de la stat prin APIA. Banii vor ajunge la Primăria municipiului Bistrița, anual, pe o perioadă de 5 ani.
Întrucât funcționa într-un spațiu închiriat de la Direcția de Administrare a Piețelor de pe Calea Moldovei, Ocolului Silvic a primit un sediu nou-nouț. Acesta a costat un milion de lei și a fost amenajat în locul unui fost punct termic, în zona Ștefan cel Mare.
Construcția are două niveluri, parter și etaj cu terasă și este compusă dintr-un hol de acces cu intrare controlată, ușile de acces în clădire vor fi dotate cu sisteme magnetice de închidere, accesul realizându-se pe bază de card magnetic.
A fost amenajată o sală de așteptare și relații cu publicul, un birou pentru șeful ocolului, secretariat, oficiu, două birouri pentru contabilitate, casierie, patru birouri pentru serviciul tehnic, grup sanitar, cameră armament, sală de ședințe, spațiu de depozitare, arhivă, garaj pentru două autoturisme și un spațiu tehnic centrală termică.
Nereguli peste nereguli la unul dintre cei mai mari proprietari de pădure din județ
Ocoalele silvice cu cele mai mari suprafețe de pădure în administrare sunt Telciu și Șanț, pe care le regăsim și în top 15 național al celor mai mari proprietari de păduri. Telciu ocupă locul 4 cu 17.600 de hectare de pădure, iar Șanț are 9.000 de hectare de pădure locul 14.
Practic Ocolul Silvic „Izvorul Someșului Mare” din subordinea Consiliului Local al comunei Șanț, potrivit unor date financiare aferente anului 2018, încasa anual, din exploatare nu mai puțin de 13,5 milioane de lei, de trei ori mai mult decât Ocolul Silvic Bistrița. În bugetul comunei Șanț ajungeau nu mai puțin de 3,2 milioane de lei anual de la ocolul silvic.
Dar unul dintre cele mai „întinse” și bogate ocoale silvice din țară este și cel mai păcătos. Printre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ocolul Silvic „Izvorul Someșului Mare” se numără:
-Menținerea eronată în evidența contabilă ca imobilizări corporale în curs a unor investiții la active care nu mai există în patrimoniul entității;
-Nerealizarea activității de audit public intern;
-Necalcularea și neîncasarea penalităților de întârziere datorate de furnizori pentru nerespectarea clauzelor contractuale prevăzute într-un contract de achiziții publice;
-Nerespectarea principiilor economicității și eficienței în administrarea patrimoniului public și privat al statului și utilizarea fondurilor publice, prin comercializarea lemnului de foc populației sub prețul de achiziție achitat furnizorilor;
-Diminuarea nelegală a prejudiciilor stabilite prin acte de control;
Nereguli s-au găsit și la Ocolul Silvic Maieru, printre ele numărându-se: Nevirarea în contul special deschis pentru fondul de accesibilizare a pădurilor, a sumelor constituite în acest sens sau nestabilirea, neevidențierea, neurmărirea și neîncasarea în totalitate a veniturilor proprii constând în masă lemnoasă contractată.
La Ocolul Silvic Tiha Bârgăului, auditorii au dat peste neorganizarea sub toate aspectele a controlului intern managerial, în conformitate cu cadrul legal de reglementare și peste nerecuperarea prejudiciilor cauzate ocolului silvic prin plata unor despăgubiri determinate de nerespectarea clauzelor contractuale.
