Printr-un proiect de hotărâre ce urmează să fie discutat în Consiliul Local, Primăria Bistrița își propune să facă curat la locuințele colective mici. Astfel, pe 2.000 de metri pătrați se pot construi maxim 6 apartamente, iar clădirea nu trebuie să aibă mai mult de două etaje.
Vechea administrație a ezitat să facă curățenie în urbanismul municipiului, astfel că dezvoltatorii imobiliari au profitat de situație, iar bistrițenii s-au trezit cu blocuri între case și clădiri care nu respectau nici măcar distanța minimă până la imobilul învecinat.
Încă de la începutul acestui an, Primăria Bistrița a încercat să facă curat cel puțin când vine vorba despre locuințele colective mici. După dezbateri publice și consultări, proiectul urmează să ajungă în sfârșit pe masa consilierilor locali.
Potrivit proiectului de hotărâre, numărul maxim de apartamente pe care-l poate avea un imobil cu locuințe colective mici este 6. Pe 700 de metri pătrați se pot amenaja maxim 3 apartamente, pe minim 1.000 de metri pătrați 4 apartamente, pe minim 1.500 de metri pătrați 5 apartamente, iar pe minim 2.000 de metri pătrați 6 apartamente.
Procentul maxim de ocupare al terenului este de 40%. Clădirile pot să aibă maxim două etaje, iar subsolul și demisolul trebuie să fie destinat exclusiv garajelor, locuirea în aceste spații fiind interzisă.
OBLIGATORIU două locuri de parcare în plus, pentru vizitatori
„Se va asigura un loc de parcare/apartament pentru apartament cu maxim 80 de metri pătrați suprafață locuibilă și 2 locuri de parcare/apartament pentru suprafața mai mare de 80 de mp suprafață locuibilă, plus 2 locuri de parcare pentru vizitatori/imobil, în incinta parcelei”, se mai arată în proiectul de hotărâre.
De asemenea, dezvoltatorii imobiliari trebuie să amenajeze o cale de acces spre parcare cu lățimea de minim 4 metri și să asigure un compartiment de tip rastel pentru păstrarea bicicletelor, cu un număr de locuri echivalent cu numărul de apartamente.
Pe 40% din parcelă trebuie amenajat spațiu verde, iar spre stradă, spațiul verde se amenajează sub formă de grădină de fațadă. Împrejmuirea va fi și ea dublată cu un gard viu.
Dezvoltatorii imobiliari sunt obligați să construiască numai în zone unde există deja rețele edificate, disponibile și funcționale de utilități publice. Cu această ocazie, Primăria Bistrița obligă constructorii să bage din start cablurile subteran, dispunerea aeriană a acestora fiind interzisă.
„Recepția imobilului se va face numai dacă acesta este racordat la utilități pentru buna funcționare a obiectivului și amenajările exterioare (căi de acces, drumuri private, parcări, spații verzi, inclusiv spații plantate, punct gospodăresc, loc de joacă pentru copii) sunt realizate”, se mai impune prin proiectul de hotărâre.
Acesta mai impune și studiu de însorire întocmit de către un specialist atestat. Printre propunerile cu care au venit consilierii locali la începutul acestui an se numără și plantarea unui copac pentru fiecare apartament amenajat. Aceasta a aparținut consilierului USR Nicolae Pavelean și se pare că n-a fost luată în calcul.
Propunerile de pe vremea vechii administrații, reciclate în 2021
Până acum nu a fost limitat în niciun fel numărul de apartamente pe care dezvoltatorii pot să le amenajeze într-un imobil cu locuințe colective. Era în vigoare totuși înălțimea, de maxim două etaje. Acestea au apărut în zone cu case, iar dezvoltatorii nu le-au dotat cu locuri de parcare la subsol.
Investitorii s-au bazat pe Planul Urbanistic General al Bistriței, realizat în 2013 și modificat după bunul plac cu ajutorul Planurilor Urbanistice Zonale, prin care practic au fost modificate aspecte vitale.
Prin Planurile Urbanistice Zonale a fost modificat regimul de înălțime și schimbate funcțiunile pentru anumite zone, care devin zone de interes local, dând astfel undă verde apariției blocurilor între case.
În vara lui 2020, înainte ca Ovidiu Crețu să părăsească Primăria Bistrița, s-au luat în calcul mai multe modificări ce veneau să facă curat la locuințele colective mici: numărul maxim de 7 apartamente la locuințele colective mici, un procent de ocupare al terenului de maxim 40%, precum și ca subsolul și demisolul să fie destinat exclusiv garajelor.
De asemenea, propunerile de anul trecut vizau două locuri de parcare pentru vizitatori și o cale de acces de minim 3 metri (în propunerea prezentată Consiliului Local apare o cale de acces de minim 4 metri).
Toate aceste propuneri, cu mici modificări (maxim 6 apartamente pe o parcelă de minim 2.000 de mp) se pare că au fost reluate în calcul anul acesta și incluse în proiectul de hotărâre discutat în Consiliul Local.
Primăria Bistrița a demarat și procedurile pentru realizarea unui nou Plan Urbanistic General, care, practic, va trasa direcțiile de dezvoltare a municipiului pe următorii 5 ani.
Șase apartamente pe 2.000 de mp, 150 pe 6.000 de mp
Dacă pe 2.000 de mp, Primăria Bistrița permite acum doar amenajarea a 6 apartamente, Consiliul Local a permis în vara acestui an pe 6.000 de mp amenajarea a 150 de apartamente, împărțite în nu mai puțin de 4 blocuri. Astfel fiecărui bloc cu câteva zeci de apartamente îi revenea doar 1.500 de mp.
Este vorba despre un proiect ce se pregătește de către un dezvoltator imobiliar pe strada Grănicerilor și pe care Gazeta de Bistrița l-a prezentat pe larg. Și în acest caz, dezvoltatorul a încercat să fenteze Planul Urbanistic General printr-un Plan Urbanistic Zonal. Dezvoltatorul n-a fost obligat nici la spațiu verde pe minim 40% din parcelă, acesta fiind asigurat pe doar 30% din suprafață, potrivit proiectului.
17 vecini din zonă s-au aliat și au încercat să stopeze proiectul chiar în Consiliul Local, în vară, când a fost votat. Printre neregulile constatate de vecini se numără: lipsa unei consultări publice pe parcursul elaborării propunerilor, lipsa unei informări și consultări a publicului înainte să se transmită documentația pe circuitul tehnic de avizare, inexistența unui panou informativ la fața locului. Culmea, proiectul a primit vot nefavorabil în comisiile reunite, iar în cele 15 minute care au trecut până la ședința efectivă, consilierii locali s-au răzgândit și-au susținut proiectul.
Neregulile au fost constatate inclusiv de consilierul USR Nicolae Pavelean: „Din analiza pe care am făcut-o în timpul scurt pe care l-am avut la dispoziție, reiese faptul că unii indicatori urbanistici ai proiectului nu se încadrează în reglementările Planului Urbanistic General al Bistriței (…) Pentru mine proiectul PUZ Grănicerilor nu este justificat pentru că nu reprezintă altceva decât o derogare de la reglementările existente”.
