Gândite câțiva ani, licitate câțiva ani și implementate alți câțiva ani. Cam așa iau naștere proiectele pe fonduri europene la Primăria Bistrița. Așa se face că multe dintre proiectele gândite de fosta administrație Crețu sunt puse în practică abia acum, de noul primar Ioan Turc. Printre ele se numără și Linia Verde, care și-a mărit costurile cu 10 milioane de lei. Au „contribuit” de la creșterea prețurilor autobuzelor electrice și până la mărirea salariului minim pe economie.
În ședința de Consiliu Local de săptămâna trecută s-a modificat valoarea unuia dintre cele mai importante proiecte puse în practică de administrația Ioan Turc. Este vorba despre Linia Verde, proiect care se apropie de 69 de milioane de lei. Din fericire finanțarea este asigurată din fonduri europene.
Nu însă și creșterea costurilor. Astfel, proiectul și-a crescut costurile de la proiectarea și aprobarea finanțării și până la implementare cu peste 10 milioane de lei, fără contribuția municipalității, care reprezintă 2%. Cu tot cu contribuție, municipalitatea are de scos din buget peste 15,8 milioane de lei:
„Se aprobă valoarea totală a proiectului în cuantum de 68.899.677 de lei, din care 54.180.440 de lei, valoare totală eligibilă și 14.719.236 de lei – valoare totală neeligibilă. Se aprobă contribuția proprie în proiect a Municipiului Bistrița, în valoare de 15.802.845 de lei reprezentând atât achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile ale proiectului, cât și contribuția de 2% din valoarea eligibilă a proiectului”, se arată în proiectul de hotărâre aprobat săptămâna trecută de către consilierii locali.
Fondurile necesare acoperirii contribuției proprii, dar și a noilor cheltuieli, vor fi suportate din bugetul local al anilor 2021 și respectiv 2023. În prima fază, municipalitatea avea de contribuit cu doar 5,7 milioane de lei.
Cum au crescut cheltuielile proiectului cu 10 milioane, în 4 ani
Timpul îndelungat care se scurge de la întocmirea documentațiilor și până la implementare va duce la astfel de situații și în cazul altor proiecte, a avertizat viceprimarul Sorin Hangan, în ședința de Consiliu Local de săptămâna trecută. Practic, proiectul respectiv a fost pregătit în 2018 și este implementat abia acum în 2021.
Licitațiile pentru acest proiect au început în 2019 și s-au finalizat abia la sfârșit de 2020. Cheltuielile au fost crescute și de mărirea prețului la autobuzele electrice. Pentru achiziționarea lor, municipalitatea a fost nevoită să organizeze 4 licitații publice.
„Ca urmare s-a făcut o analiză comparativă a patru proceduri de acest tip aflate în diferite stadii de derulare de către alte autorități contractante, prin care s-a constatat că municipiul Bistrița a impus condiții tehnice superioare celor existente pe piață și raportate la prețul estimat. Pentru a demara o nouă procedură a fost necesară suplimentarea valorii estimate din Devizul general la capitolul 4 – acolo unde sunt cuprinse cheltuieli aferente autobuzelor electrice”, se arată în proiectul de hotărâre.
A influențat și creșterea salariului minim pe economie și a celui din domeniu construcțiilor.
„Pentru demararea procedurii de achiziție a contractului de lucrări a fost necesară actualizare devizului general și modificarea indicatorilor tehnico-economici, urmare a intrării în vigoare a prevederilor art. 71 din tehnico-economici, urmare intrării în vigoare a prevederilor art 71 din OUG nr. 114/2018, pe domeniul construcțiilor, conform căreia salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în lei, fără a include sporuri și alte adausuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,33 ore pe lună, reprezentând 17,92 lei/ora”, se mai arată în proiectul de hotărâre.
Până și lucrările de racordare, adică de alimentare cu energie electrică a stațiilor de încărcare, costă mai mult decât se estimase în 2018. Deși toate licitațiile publice s-au finalizat, lucrările încă nu au început.
Ce presupune „Linia Verde”?
Proiectul este unul complex, care presupune multe lucrări, pe lângă achiziționarea efectivă a autobuzelor electrice. Astfel, se vor realiza benzi dedicate pentru autobuzele electrice, prin construirea infrastructurii rutiere aferente culoarului benzii dedicate și separarea fizică a acesteia de restul traficului rutier, prin sisteme specifice. Această „separare” vine să eficientizeze transportul public de călători, a frecvenței și a timpilor săi de parcurs.
Au fost achiziționate autobuze electrice și vor fi amenajate pe tot culoarul piste pentru biciclete. Vor fi modernizate traseele pentru pietoni, dar și partea carosabilă utilizată de celelalte autoturisme.
Vor fi contruite autobaze aferente transportului public local de călători cu autobuze electrice, cu centru de comandă pentru managementul traficului liniei verzi. Vor fi achiziționate și instalate puncte de reincărcare a autobuzelor electrice și va fi construite și modernizate stațiile de transport public călători. Vor fi amenajate 42 de stații de autobuz curente și două stații terminale.
Practic va fi creată o rută nouă de transport public, care va străbate Unirea – Calea Moldovei – General Grigore Bălan – Bistricioarei – Piața Petru Rareș – Piața Unirii – Dornei – Gheorghe Șincai – Independeței – Libertății – Viișoara. De lucrări se vor ocupa cei de la M.I.S. Grup.
În trecut, Curtea de Conturi a strâmbat din nas la astfel costuri mărite
Astfel de costuri mărite nu par să fie pe placul Curții de Conturi. Mai mult, Primăria Bistrița s-a și judecat cu instituția, după ce aceasta a identificat modificări la șapte contracte cu constructorii, prin acte adiționale. Acestea veneau să mărească substanțial sumele cu care s-a bătut palma la licitații. Era vorba în special de licitații care aveau în centru diferite lucrări de construcții.
Și în cazul lor, Primăria Bistrița a invocat creșterea salariului minim brut pe țară. Curtea de Conturi a cerut Primăriei Bistrița să recupereze ceea ce ei considerau „prejudiciu” de la firmele care au câștigat licitațiile publice.
Practica pare să fie veche la Primăria Bistrița, inspectorii Curții de Conturi identificând astfel de contracte modificate cu ajutorul actelor adiționale în ultimii cel puțin trei ani.
Primăria Bistrița s-a judecat cu Curtea de Conturi pentru raportul din 2020, în care inpectorii cereau municipalității să recupereze sumele „în plus” din actele adiționale.
Tribunalul Bistrița-Năsăud a dat însă dreptate Curții de Conturi, după ce a constatat că se mărea contractul cu acte adiționale nejustificat, nu doar să acopere creșterea salariului minim. Și Curtea de Apel Cluj a menținut aceeași sentință pronunțată de instanța bistrițeană.
