Și-a luat o butelie în mașină și a vrut să se arunce în aer! Nedreptățile care l-au dus pe Niculae Turja în pragul sinuciderii

Un episod o șocat zilele trecute județul, dar și țara întreagă, când un bărbat din Bistrița-Năsăud a vrut să se sinucidă! Nici mai mult nici mai puțin, Niculae Turja, căci despre el este vorba, care stătea închis în autoturismul său, în Piața Petru Rareș, în fața Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud, intenționa să folosească gazul dintr-o butelie și o flacără deschisă astfel încât să moară în deflagrația care ar fi urmat să se producă. De ce a vurt să recurgă la acest gest? Din cauza disperării că nu i se face dreptate! Cu documente în mână care atestă că părinții săi au deținut niște suprafețe de teren în comunele Bistrița Bârgăului și Cetate, bărbatul este pur și simplu împiedicat să intre în posesia lor, fiindcă interesele autorităților locale, dar și nepăsarea celor județene sunt foarte mari. Mai mult, organele de anchetă dorm pe scaune, fără să cerceteze mai cu sârg aspectele sesizate de Niculae Turja în plângerile penale.

Niculae Turja, bârgăuanul care se luptă de ani de zile cu autoritățile ca să intre în posesia unor terenuri ce au aparținut părinților săi, a ajuns în punctul culminant al disperării și a vrut să-și ia viața! Omul susține că prin gestul său vrea să atragă atenția că, în România zilelor noastre se trag sfori, iar cetățeanul de rând moare cu dreptatea în mână, cum se spune, iar alții beneficiază de ceea ce este a lui.

Bârgăuanul luptă pe două fronturi. Unul din cazurile sale le-am prezentat în paginile Gazeta de Bistrița încă din 2017, când Niculae Turja a început războiul cu primarul Vasile Laba și Primăria Bistrița Bârgăului, din cauza unei gropi ecologice de gunoi de grajd, proiect în valoare de 1,5 milioane lei, pe care administrația locală a început să o construiască la acea vreme pe terenul omului.

Războiul cu Primăria Bistrița Bârgăului și Vasile Laba

O expertiză judiciară dispusă de instanța de la Judecătoria Bistrița, unde s-a judecat cauza pe fond, a arătat că terenul Primăriei Bistrița Bârgăului se află de fapt la peste 2,6 km distanță în linie dreaptă de terenul revendicat de Turja. Dacă până să se ajungă la proces în instanță primarul Vasile Laba declara în presă faptul că respectiva suprafață de teren a fost donată de un localnic, mai apoi în fața judecătorilor, prin documentele depuse la dosar, a susținut că terenul face parte din proprietatea comunei. Ba mai mult, acest aspect reiese și dintr-o expertiză topo întocmită de expertul Ovidiu Bruj, document care stă la baza obținerii fondurilor necesare de la Ministerul Mediului dintr-un împrumut provenit de la Banca Mondială.

În timp ce procesul civil se derula la Judecătoria Bistrița, Niculae Turja a depus o plângere penală la DNA, unde procurorii l-au trimis efectiv la plimbare pe om în loc să ancheteze la modul serios aspectele sesizate de acesta, fiindcă nu aveau la îndemână o expertiză judiciară care să ateste că terenul este sau nu a lui. Asta deși o anchetă penală suspendă cursul unui proces civil până la lămurirea aspectelor sesizate. În schimb, procurorii DNA s-au mărginit să ia niște declarații ale primarului Labă și a expertului Bruj, după care au clasat cauza, trimițându-l pe om să-și rezolve problema în civil.

A cerut recuzarea președintelui de complet

După ce Judecătoria Bistrița a pronunțat o sentință favorabilă lui Niculae Turja, Primăria Bistrița Bârgăului a atacat cu apel, la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Aici, la primul termen, care a avut loc pe data de 2 iunie, spiritele s-au inflamat, fiindcă, potrivit spuselor lui Niculae Turja, judecătorul cauzei dorind să stabilească dacă terenul în cauză a aparținut de fapt tatălui lui Niculae Turja, deși există documente funciare care atestă asta, sau e doar o confuzie de nume. În plus a admis cererea administrației locale bârgăuane de a fi întocmită o nouă expertiză judiciară, deși în procesul pe fond a fost decăzută din acest drept de instanță, fiindcă solicitarea a fost făcută în afara termenului prevăzut de lege.

În apelul formulat, administrația locală din Bistrița Bârgăului că a fost tratată de instanța de fond “ca și conturbator și ca și deposedator al terenului reclamantului intimat (n. r. – Niculae Turja), în dauna acestuia, deoarece subscrisa Comuna Bistrița Bârgăului sunt proprietar tabular asupra imobilului în suprafață de 2.476 mp. În litigiu, proprietate dobândită în baza unor acte care nu au fost desființate (n. r. – ???!!!), fiind în vigoare la data pronunțării instanței”, subliniind totodată că a dobândit terenul cu bună-credință.

Dacă până acum administrația locală a susținut ba că terenul i-a fost donat, ba că era în proprietatea comunei, acum apare o combinație, cum că terenul l-a dobândit prin donație de la Grigore Rus, în condițiile în care oricum terenul apărea în proprietatea comunei. Deși este destul de curios cum Dealul Albului, acolo unde expertul a stabilit că de fapt are teren în proprietate Primăria Bistrița Bîrgăului, ajunge pe Dealul Bridireasa (dealul Simegii, cum mai este cunoscut de localnici).

“Din punct de vedere cadastral, în urma efectuării măsurătorilor, s-a constatat că imobilul pe care pârâta (n. r. – Comuna Bistrița Bârgăului prin primar) a edificat «Platforma de colectare și managementul gunoiului de grajd comuna Bistrița Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud» în suprafață de 2746 m.p. cu nr Cad 24709 Bistrița-Bârgăului este IDENTIC ȘI SE SUPRAPUNE cu parcela de teren având numărul topografic 3209/6, conform hărții de carte funciară concretuale cu numere topografice în zona RIDUL BRIDIREASA (dealul BRIDIREASA) ce cuprinde numerele topografice 3002 – 3353”, menționa expertul judiciar în expertiza depusă la dosarul judecat pe fond.

Astfel, coroborând cele două puncte de vedere, adică cel tabular și cel cadastral, expertul constată că:

• “Parcelele de teren pe care este întabulată Comuna Bistrița Bârgăului sunt parcele cu numerele topografice 2748/2/2, 2793, 2801 conform încheierii cu nr. 19494 din Dosarul nr 1949/25.04.2016, s-ar afla în Ridul Simegea conform Memoriului Tehnic din Dosarul OCPI Bistrița-Năsăud 19494/25.04.2016. Din aceste parcele s-a desprins o parcelă de teren având nr. Cad 27409 Bistrița Bârgăului în suprafață de 2746 m.p., parcelă CARE AR FI TREBUIT SĂ SE REGĂSEASCĂ în zona RIDUL ALBULUI (Dealul Albului) și NU în RIDUL BRIDIREASA (dealul Bridireasa).
• În realitate, parcela de teren pe care este amplasată «Platforma de colectare și managementul gunoiului de grajd comuna Bistrița Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud» nr Cad 24709 Bistrița-Bârgăului se află în RIDUL BRIDIREASA (Dealul Bridireasa) și  SE SUPRAPUNE peste parcela cu nr. top 3209/6 din CF electronic 26820 idem cu CF vech 1809 Bistrița Bârgăului, având PROPRIETAR TABULAR pe TURJA ILEANA cota 1/3, TURJA PETRU cota 1/3, TURJA NICULAE cota 1/3”, mai preciza expertul judiciar, în expertiza întocmită în dosarul judecat pe fond la Judecătoria Bistrița.

Expertiza și susținerile expertului nu mai contează se pare pentru instanța de apel, de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care a dispus întocmirea unei noi expertize.

Considerând că președintele completului care judecă apelul la Tribunalul Bistrița-Năsăud se antepronunță practic în favoarea Primăriei Bistrița și vrea doar să se acopere de niște probe, Niculae Turja a cerut recuzarea acestuia.

“La termenul de judecată din data de 02.06.2021 d-na judecător (…), în calitate de președinte a completului de judecată având ca obiect soluționarea cererii de apel în dosarul nr. (…), s-a exprimat cu ocazia încuviințării probatoriului în cauză, în sensul că hotărârea judecătorească prin care se constată calitatea de moștenitor a subsemnatului nu poate fi avută în vedere deoarece terenul în litigiu nu a făcut obiectul acestei hotărâri. De asemenea, a arătat că dacă eu voi depune certificat de moștenitor după proprietarii tabulari din cartea funciară a terenului revendicat aceasta nu va mai dispune expertiza în cauză.

În consecință, în condițiile în care în hotărârea primei instanțe s-a decis că justifica calitate procesuală activă având în vedere calitatea de moștenitor recunoscută prin hotărâre judecătorească definitivă, apreciez că judecătorul s-a antepronunțat cu privire la soluția ce urmează a fi dată motivului de apel ce vizează calitatea procesuală activă a subsemnatului. Mai precis dacă nu se ține cont de hotărârea judecătorească, după cum se deduce din statuările d-nei judecător, soluția ar fi admiterea excepției calității procesuale active.

Ori prin tranșarea acestui subiect, soluția este deja prefigurată, continuarea procedurii judiciare fiind una formală, de «acoperire cu probe» a soluției deja preconizate. Ori din perspectiva dreptului la un proces echitabil imparțialitatea judecătorului a fost grav afectată atât sub aspect subiectiv (judecătorul s-a exprimat expres în sensul nedovedirii calității procesuale active ce derivă din calitatea de moștenitor după proprietarii tabulari), cât și sub aspect obiectiv (motivarea judecătorului putând conduce la crearea unei îndoieli rezonabile cu privire la lipsa sa de imparțialitate în mintea oricărui observator imparțial). Mai mult, d-na judecător a arătat în mod direct că tatăl subsemnatului fiind născut în anul 1915, în 1930 când s-au radiat proprietățile minorilor nefiind major, nu putea fi proprietar asupra terenului în litigiu. În aceste condiții, cum de esența acțiunii în revendicare este dreptul de a proba dreptul de proprietate, iar d-na judecător s-a pronunțat că tatăl meu nu putea avea acest drept, consecința este evidentă, respectiv aceea că subsemnatul nu justific calitatea procesuală activă”, a precizat Niculae Turja în cererea de recuzare.

Bărbatul nu s-a mărginit doar la aceste aspecte fiindcă a subliniat și condițiile în care a încuviințat obiective pentru o nouă expertiză topo, “fără a fi puse în discuția părților și fără a avea legătură cu obiectul acțiunii și motivele de apel, depășind limitele investirii instanței prin cererea de apel”.

“De asemenea, d-na judecător s-a exprimat în mod repetat cu privire la faptul că lucrarea de expertiză ar fi fost realizată de către o d-na expert, ceea ce nu este real, întrucât lucrarea a fost efectuată de către un domn expert, motiv pentru care avem temerea că d-na judecător nu a lecturat expertiza întocmită în cauză.

D-na judecător a procedat la același termen de judecată la interpelarea subsemnatului cu privire la aspecte care nu țin de obiectul cauzei, insistându-se foarte mult pe faptul că litigiul ar aparține altei persoane și nu subsemnatului, deși probele administrate în cauză infirmă acest aspect”, a mai subliniat Turja în cererea de recuzare.

Numai că respectiva cerere a fost respinsă de un alt complet de judecată al cărui președinte este chiar colega judecătoarei recuzate de bârgăuan.

Aceste întâmplări din perioada 2-8 iunie 2021 a fost picătura care a umplut paharul răbdării lui Niculae Turja.

Purtat de la Ana la Caiafa, în timp ce terenul e folosit de MIRO SA

Anterior, așa cum am precizat ceva mai sus, acesta a încercat să intre în posesia unei suprafețe de 4,6 ha de teren, în comuna Cetate, moștenit de pe urma mamei sale, care a obținut o sentință definitivă, în baza căreia i s-a eliberat femeii un titlu de proprietate, în 2007 (când era încă în viață).

Tot în acel an, Niculae Turja și mama sa aveau să afle că terenul se afla deja în concesiunea companiei MIRO SA, a cărei conducere, în calitate de “investitor” i-a invitat la tratative. Bărbatul spune că la acea vreme i s-a oferit un preț de nimic, în jur de 1.000 de lei, pentru suprafața de teren. În documentul pe care Niculae Turja l-a înmânat Gazetei de Bistrița, cei de la Miro SA le-a transmis și un ultimatum, cum că, dacă refuză oferta în termenul prevăzut de conducerea firmei, atunci cei doi bârgăuani se vor vedea nevoiți să se adreseze statului pentru acordarea de acțiuni la Fondul “Proprietatea”. 

Evident că Niculae Turja a refuzat categoric, considerând oferta drept un șantaj.

În paralel, administrația locală, prin Comisia locală de fond funciar, l-au ofertat pe bârgăuan cu suprafețe de teren situate în alte zone, însă de altă categorie.

“Nu puteam să accept terenuri în vârfuri de deal, de proastă calitate și pline cu spini”, a povestit Turja în una dintre vizitele la redacția Gazeta de Bistrița.

Au urmat alte procese în instanță, pe care le-a câștigat și ar fi trebuit pus în posesie, însă atât Comisia Județeană de fond funciar, cât și cea locală de la Cetate l-au purtat de la Ana la Caiafa, fiecare încercând să se spele pe mâini, în loc să îi dea omului ce îi aparține de drept. În fond, în această speță putem vorbi clar încălcarea și nerespectarea dreptului la proprietate a unei persoane fizice, în speță a lui Niculae Turja. Și nu că ar fi singurul din județ cu astfel de experiențe, fiindcă aceeași situație este și cu privire la terenurile din perimetrul Stațiunii Pomicole.

Asupra problemei de la Cetate ne vom apleca în detaliu în episoadele viitoare, pentru a aduce la suprafață motivele pentru care a luptat Niculae Turja.

Numai că din cauza acestor tracasări și nedreptăți venite din partea instituțiilor statului și a adormirii organelor de anchetă care nu se AUTOSESIZEAZĂ, așa cum le place să se laude, deși au puncte de plecare suficiente în dezvăluirile publicate în Gazeta de Bistrița pe parcursul anilor, Niculae Turja a vrut să-și pună capăt zilelor într-un mod tragic. A ales însă o variantă neinspirată care putea pune în pericol sănătatea, integritatea și viața altor persoane care s-ar fi aflat în apropierea autoturismului parcat în Piața Petru Rareș, dacă s-ar fi aruncat în aer folosind butelia cu gaz pe care o avea în interiorul mașinii.

Nu știm dacă și-ar fi dus sau nu la capăt intenția sau doar a vrut din adâncul sufletului să atragă atenția autorităților pentru nedreptățile suferite, însă până una alta bietul om s-a ales el cu un dosar penal pentru tulburarea ordinii și liniștii publice și tentativă de distrugere. Vom vedea dacă organele de anchetă vor ține cont și de spiritul legii, nu doar de litera acesteia.

Vom reveni