Stimați bistrițeni! Stimate bistrițence! Penuria de apă reprezintă o problemă fundamentală a lumii contemporane. Municipiul și implicit, județul nostru, o să fie zone afectate de către schimbarea climatică. Deoarece este mai ușor să prevenim, decât să combatem, trebuie să exploatăm în mod rațional și responsabil, potențialul hidrografic al regiunii noastre. Acțiunile noastre de astăzi, modelează realitatea lumii noastre de mâine. Trebuie să ajungem la o adevărată performanță și să modelăm în mod benefic, viitorul apropiat și îndepărtat, al regiunii noastre.
Indiferent de starea noastră materială și de poziția noastră socială, nu putem supraviețui mai mult de 3 zile, fără să bem apă. Doresc să vă gândiți la acest lucru de fiecare dată când luați în calcul adevăratele dumneavoastră priorități și acțiuni. În anul 2021, apa a devenit un lux. Și nu o spun eu, Tiberiu Moldovan, ci o spun experți de talie mondială de pe tot globul. Trebuie să fim raționali și responsabili în gestionarea resurselor hidrografice ale orașului și județului nostru. Trebuie să investim chibzuit și inteligent în exploatarea resurselor noastre hidrografice. De fiecare dată când lăsați să curgă apa la robinet, degeaba, indiferent că este pentru 5 minute sau o oră, vă rog să vă gândiți la toți oamenii care în acel interval de timp mor, la propriu, de sete. În următoarele rânduri o să vă prezint situația critică în care ne aflăm.
Apa acoperă 70% din suprafața planetei noastre și este ușor de crezut că aceasta va fi întotdeauna abundentă. Cu toate acestea, apa dulce, cea pe care o bem, în care ne scăldăm și cu care ne irigăm câmpurile agricole, este incredibil de rară. Doar 3% din apa din lume este apă dulce, iar două treimi din aceasta este ascunsă în ghețari sau nu este disponibilă pentru a fi folosită de noi. Ca urmare, aproximativ 1,1 miliarde de oameni din întreaga lume nu au acces direct la apă, iar pentru un total de 2,7 miliarde de oameni, apa lipsește cel puțin o lună pe an.
Condițiile sanitare necorespunzătoare reprezintă, de asemenea, o problemă pentru 2,4 miliarde de oameni, aceștia sunt expuși la boli, cum ar fi holera și febra tifoidă, precum și la alte boli transmise prin apă. Două milioane de persoane, majoritatea copii, mor în fiecare an numai din cauza bolilor diareice.
Multe dintre sistemele de apă care mențin ecosistemele înfloritoare și hrănesc o populație umană în creștere au devenit ,,stresate”. Râurile, lacurile și acviferele se secătuiesc sau devin prea poluate pentru a fi utilizate. Mai mult de jumătate din zonele umede din lume au dispărut.
Agricultura consumă mai multă apă decât orice altă activitate și risipește o mare parte din ea din cauza ineficienței.
Schimbările climatice modifică tiparele de vreme și apă din întreaga lume, provocând penurii și secete în unele zone și inundații în altele.
În ritmul actual de consum, această situație se va înrăutăți. Până în anul 2025, două treimi din populația lumii s-ar putea confrunta cu penurie de apă. Iar ecosistemele din întreaga lume vor avea și mai mult de suferit.
Resursele de apă ale României(teoretic):
– Râuri interioare: 40 miliarde cm3/an
– Dunărea: 85 miliarde cm3/an
– Ape subterane: 10,3 miliarde cm3/an
Resursele de apă ale României(disponibile):
– Râuri interioare: 14,1 miliarde cm3/an
– Dunărea: 20 miliarde cm3/an. Ape subterane: 6 miliarde cm3/an
-Resurse specifice de apă: aproximativ 1800 cm3/locuitor/an, medie europeană: în jur de 4000 cm3/locuitor/an
Seceta și deficitul de apă în România. Cauze:
– Creșterea temperaturii medii anuale cu 0.3 grade C
– Creșterea numărului de zile tropicale(>30 grade C)
– Scăderea numărului de zile de iarnă (<0 grade C)
– Scăderea precipitațiilor(în special în sudul țării)
– Reducerea intrărilor în depozitele de apă
– Reducerea debitelor cursurilor de apă în principalele bazine hidrografice
– Reducerea reîncărcării apelor subterane
– Frecvența și durata ridicată a secării râurilor
Seceta și deficitul de apă în România. Consecințe:
– Amenințarea rezervelor de apă pentru populație și industrie
– Disponibilitatea redusă a apei pentru agricultură
– Reducerea producției de energie hidroelectrică (utilizarea mai frecventă a cărbunelui și a gazelor naturale, resurse epuizabile)
– Perturbarea navigației interioare
– Creșterea riscului de înflorire a algelor
– Modificări ale încărcăturii de sare din cursurile de apă (atât creșteri și scăderi posibile).
– Impactul asupra florei și faunei fluviale
Soluții pentru Municipiul Bistrița și întreg județul Bistriță-Năsăud:
– Consolidarea cadrului instituțional
– Îmbunătățirea cadrului legislativ
– Elaborarea unei strategii pe termen lung
– Creșterea activităților de cercetare și dezvoltare
– Stabilirea și punerea în aplicare a unor măsuri de adaptare
– îmbunătățirea cooperării între principalele instituții implicate în gestionarea secetei
-Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (Administrația Națională ,,Apele Române”, Administrația Națională de Meteorologie)
– Îmbunătățirea capacității de consultanță în mediul rural în vederea reducerii vulnerabilității populației locale, a comunităților locale și a ecosistemelor naturale, pentru a reduce efectele asupra mediului social și economic
– asigurarea unui cadru durabil pentru dezvoltarea ulterioară
– creșterea gradului de conștientizare și implicare a publicului
– extinderi și reabilitări ale rețelei de apă
– Modernizarea sistemelor de irigații
– Reabilitarea zonelor umede
– Dezvoltarea de noi surse de apă(fântâni)
-Îmbunătățirea tratării apelor reziduale
Seceta din județul Bistrița-Năsăud, o problemă veche
Încă din anul 2011, agricultorii din regiunea noastră suferă extrem de mult din cauza secetei. Suferă din punct de vedere economic, social și profesional. În agricultură, dacă nu ai profit, nu mănânci. Dacă activitatea agricolă prestată, nu este rentabilă, iți pui problema reconversiei profesionale. Din păcate, în zona noastră nu există o rețea de irigații modernă și bine adaptată nevoilor agricole ale anului 2021. Culturile agricole se usucă din cauza lipsei apei. În aceste condiţii, culturile de toamnă ar putea fi compromise pentru că însămânţările nu vor putea fi făcute la timp. Anual, în județul Bistriţa-Năsăud, mai bine de jumătate din cele 23.400 hectare cultivate cu porumb şi aproape toate cele 112.144 de hectare de păşune sunt pârjolite de soare. Situaţia este la fel şi în cazul livezilor şi a plantelor de nutreţ. Spre exemplu, în anul 2012, 2.653 ha au fost calamitate în proporţie de 100% din cauza secetei, în acestea fiind incluse, printre altele, 1.527 ha cultivate cu porumb, 180 ha cu cartof, 72 ha cu legume şi 7 ha de livezi. Un exemplu recent, din anul 2020, ne atrage atenția. Culturile de sfeclă din zona de câmpie a județului Bistrița-Năsăud au fost compromise total, seceta fiind principala vinovată pentru această problemă gravă cu care s-au confruntat fermierii din mai multe comune. Când o asemenea problemă ,,ne trage de mânecă”, ține de voința noastră, și a factorilor de decizie, felul în care ieșim din acest impas. Apa reprezintă petrolul viitorului, unde este apă găsim: prosperitate, dezvoltare, dar cel mai important, viață.
Apa, motorul județului nostru:
Dragi bistrițeni! Dragi bistrițence! Anul 2020 a reprezentat ,,piatra de hotar” a unei crize mondiale a apei fără precedent. Cu toate acestea, în mijlocul unei pandemii globale, nimeni nu părea să observe. Aproximativ două treimi din lume este afectată de lipsa apei cel puțin o lună pe an. Pe măsură ce apa devine tot mai rară, vom realiza că este un bun prețios, nu o resursă infinită de unică folosință.
Dacă nu luăm acum măsuri personale și politice decisive, penuria de apă va reprezenta cea mai mare provocare existențială definitorie a secolului XXI. În încheiere, doresc să vă reamintesc un singur lucru: aproximativ 900 de milioane de oameni din întreaga lume nu au acces direct la apă. Această cifră este enormă, având în vedere că populația întregii Uniuni Europene este de aproximativ 450 de milioane de persoane. De astăzi înainte, să fim raționali și responsabili în acțiunile noastre referitoare la uzul și exploatarea resurselor hidrografice ale orașului și județului nostru. Este nevoie de apă pentru a exista viață.
