Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bistrița-Năsăud respinge pe bandă rulantă proiectele care prevăd amenajarea râurilor din județ. Nu mai puțin de două astfel de proiecte au fost respinse în luna martie, asta după ce la amenajarea râurilor Bistrița-Ardeleană și afluentul său Bârgău s-a renunțat de tot, din cauza lucrărilor „neprietenoase” cu mediul.
Administrația Bazinală de Apă (ABA) Someș-Tisa pregătește mai multe proiecte de amenajare a râurilor din Bistrița-Năsăud și protecție împotriva inundațiilor. Problema este că Agenția pentru Protecția Mediului pare să le respingă pe bandă rulantă proiectele și să refuze să acorde autorizațiile.
Doar în luna martie au fost respinse două astfel de proiecte. Primul prevedea amenajarea râului Sălăuța pe teritoriul comunei Coșbuc. Cererea pentru emiterea acordului de mediu a fost înregistrată încă din anul 2019.
Agenția pentru Protecția Mediului a solicitat o completare a documentației cu memoriu de prezentare privind evaluarea impactului asupra mediului, întrucât proiectul respectiv intră sub incidența Legii nr. 292/2018. De asemenea, instituția a solicitat și dovada achitării tarifului aferent etapei de încadrare de 400 de lei.
Printr-o adresa trimisă la finalul lunii ianuarie, instituția a mai cerut o dată memoriul în cauză și, din nou, dovada achitării tarifului aferent etapei de încadrare. Se pare că printre actele care lipseau s-a numărat și un certificat de urbanism valabil.
Au „omis” inclusiv un aviz de la instituția subordonată
A lipsit, culmea, și un aviz de gospodărire a apelor de la instituția subordonată ABA Someș-Tisa, respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud. Instituția avea termen data 1 martie pentru a completa dosarul, însă acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că Agenția pentru Protecția Mediului a respins solicitarea de emitere a acordului de mediu.
La fel s-a întâmplat și în cazul proiectului „Regularizare Valea Borcutului și apărare de mal Valea Borcutului la Sângeorz-Băi”. Și pentru acest proiect a fost solicitată emiterea acordului de mediu în 2019.
Și în acest caz, Agenția pentru Protecția Mediului a solicitat memoriul de prezentare privind evaluarea impactului asupra mediului, dar și dovada achitării tarifului etapei de încadrare de 400 de lei în 2019, iar în ianuarie a revenit cu solicitarea, cerând de asemenea un aviz de gospodărire a apelor și un certificat de urbanism.
ABA Someș-Tisa nu a depus documentele necesare nici pentru acest proiect. Și acest proiect a fost respins de Agenția pentru Protecția Mediului, întrucât s-a depășit termenul limită (1 martie) până la care ABA Someș-Tisa putea depune documentele.
ABA Someș-Tisa a renunțat la lucrările la Bistrița Ardeleană și Bârgău
Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a renunțat și la lucrările pe care le avea în plan la râul Bistrița Ardeleană și afluentul său Bârgău. Se pare că proiectul instituției, realizat pe vremea fostului ministru al Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, nu era deloc prietenos cu mediul, fapt ce a determinat ONG-urile și activiștii de mediu să reacționeze.
Printre ei se numără și fostul senator USR Mihai Goțiu, care a și anunțat pe o rețea de socializare că, urmare a demersurilor sale făcute încă din 2017, s-a renunțat la lucrările propuse pentru Bistrița Ardeleană (pe o lungime de 50 de kilometri) și a râului Bârgău, afluentul său (pe o lungime de 10 kilometri).
Mihai Goțiu a sesizat Ministerul Mediului și cel al Apelor și Pădurilor, iar proiectul a fost blocat, pentru că nu este „verde” și nici finanțabil din fonduri europene:
„Alertat de ONG-uri și activiști de mediu, JASPERS (partenerul de asistență tehnică între Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare) a realizat propriile analize după care și-a exprimat dezacordul pentru finanțarea proiectului inițiat (oficial) de Administrația Bazinală Someș-Tisa. În această săptămână am primit asigurări din zona guvernamentală că nu există intenția de a se trece peste poziția JASPERS (cum au încercat guvernele PSD) și că eligibil pentru finanțare ar fi eventual doar partea de proiect privitoare la consolidarea barajului de la Colibița. Astfel, zeci de kilometri din albiile râurilor Bistrița Ardeleană și Bârgău scapă de betoane, excavatoare și alte „minunății” ale industriei și, mai ales, toate habitatele și ecosistemele care depind de cele două râuri primesc șansa de a supraviețui”, a postat fostul parlamentar pe pagina sa de Facebook.
Informația a fost confirmată pentru mai multe publicații locale și de către directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud, Teodor Hășmășan. Potrivit acestuia, proiectul ar fi în revizuire și reanaliză, renunțându-se la lucrările care vizează cele două râuri. Lucrările ar urma să se concentreze strict pe lacul Colibița.
Când se va materializa acest proiect este greu de spus. Pentru a nu cădea în ridicol, cum a făcut-o inclusiv fostul ministru al Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, care avansa termene de începere a lucrărilor și golire a barajului o dată la o lună, Hășmășan a fost reținut și a spus că nu știe când încep lucrările mai ales că nu mai există o sursă de finanțare pentru acest proiect.
La mijlocul anului trecut, Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a revocat acordul de mediu și decizia etapei de încadrare pentru proiectul „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, solicitate de Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa.
„Motivul revocării: solicitarea titularului de anulare a acordului de mediu nr. 2/27.12.2017 datorită modificărilor substanțiale aduse proiectului în procesul de evaluare a aplicației de finanțare”, se arată în decizia publicată pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului.
Proiectul avea două componente: mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, pentru care apa din lac urmează să fie deversată treptat pentru a se putea desfășura lucrările. A doua componentă reprezenta lucrări de protecție împotriva inundațiilor pe râurile Bistrița Ardeleană și afluentul său Bârgău.
Apele Române susțineau la acea dată că lucrările sunt necesare pentru a diminua pagubele materiale și chiar viețile omenești pierdute din cauza viiturilor și a deversărilor din barajul Colibița.
Biologul Călin Dejeu spunea însă că lucrările ar fi un pretext pentru ca sume frumușele să ajungă la anumite firme. Acesta mai spune că eventualele inundațiile cauzate de deversarea apelor din baraj, invocate de Apele Române, pot fi prevenite prin reglajul debitelor eliberate.
Apele Române mai spuneau că proiectul prevede măsuri pentru protejarea faunei și minimalizarea impactului asupra mediului și că amenajarea cursului de apă va avea loc doar în intravilan unde există populație și imobile. Lucrările urmau să fie efectuate fără pătrunderea utilajelor în albie, pe fronturi de lucru de cel mult 100 de metri. Instituția invocă un studiu realizat de JBA Consult Europe, potrivit căruia impactul asupra mediului ar fi nesemnificativ și temporar.
Apele Romane este o institutie care are ca ocupatie de baza cheltuitul banilor publici pe distrus natura fara rost. Daca am avea o clasa politica normala, ar fi prima institutie desfiintata.