Pandemia de Covid pare să le aducă venituri mai mari unor categorii de bugetari. Dacă unii chiar se expun unor riscuri crescute de infectare, alții n-au nicio treabă cu bolnavii de Covid și cu toate acestea încasează 30% în plus din leafă lună de lună. Este cazul angajaților Instituțiilor Prefectului, unde, în unele cazuri, până și femeia de serviciu a ajuns să încaseze spor de Covid.
Fiecare trage la oala lui. După principiul acesta pare să funcționeze acordarea de sporuri Covid, care au adus venituri frumușele, în plus, lunar, unor categorii de bugetari.
Primii care au luat spor de Covid au fost medicii, care au primit pe parcursul stării de urgență un „premiu” de 500 de euro. A fost inclus aici și personalul medical care lucrează pe ambulanțe, dar și dentiștii și personalul din cabinetele medicilor de familie.
Odată ce a expirat starea de urgență,pe parcursul stării de alertă s-au menținut sporuri doar pentru cei care îngrijesc direct bolnavii de Covid, cei din secțiile special organizate pentru cei infectați cu acest virus. S-a aprobat și spor pentru medicii de familie, cărora li s-au pasat cazurile ușoare, tratate la domiciliu
Au fost uitați însă restul medicilor care deși lucrează în zone non-Covid sunt expuși de multe ori riscului de infectare, cum sunt cei de la Unitatea de Primiri Urgențe, de exemplu. Cei din secțiile speciale de Covid au primit un spor de 55% din salariu, spor mărit în toamna anului trecut cu până la 85%.
Sporul pentru profesori, neconstituțional
Și profesorii au intrat în discuția cu sporul de risc pentru Covid. Proiectul prevedea acordarea unui stimulent de risc cadrelor didactice, precum și personalului didactic auxiliar și personalului nedidactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat, din învățământul particular acreditat și din unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior, în cuantum 2000 de lei lunar, respectiv de 1.500 de lei lunar, pe perioada stării de alertă și a stării de urgență, pentru implicarea și expunerea în fața riscului răspândirii SARS-CoV-2.
Actul a fost adoptat de Camera Deputaților în 13 octombrie, însă a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională a României, la sesizarea Guvernului. CCR a ajuns la concluzia că proiectul respectiv încalcă egalitatea în drepturi: „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.
Culmea, au fost luați în calcul pentru sporurile Covid inclusiv polițiștii locali, care ar trebui să primească un stimulent de risc în cuantum de 2.000 de lei pe lună, pe perioada stării de alertă. Proiectul a fost înregistrat la final de octombrie la Senat. Ca o ironie a sorții, deși au fost luați în calcul polițiștii locali pentru sporuri Covid, cei din Poliția Română sau jandarmii care au primit și ei atribuții de verificare a celor carantinați nu au fost luați în calcul pentru astfel de sporuri, deși sunt la fel de expuși ca și cei locali „preluați” temporar de Poliția Română, până la expirarea stării de alertă.
Luna august, bogată în sporuri…
Luna august a fost bogată pentru unele categorii de bugetari, care s-au pricopsit cu sporuri de risc Covid. Au fost incluși angajații DSP-urilor, care beneficiază de un spor pentru condiții epidemiologice deosebite.
Comitetul director din cadrul direcțiilor de sănătate publică beneficiază de un spor pentru condiții epidemiologice deosebite de 40% din salariul de bază, în timp ce inspectorii sanitari care desfășoară activități în domeniul controlului de sănătate publică de un spor de 30% la salariul de bază. Practic și aici este vorba despre cei care merg pe teren și intră în contact cu persoane posibil infectate cu Covid.
În luna august apare anomalia care a ridicat multe sprâncene. Angajații Instituțiilor Prefectului erau trecuți pe listă pentru încasarea de sporuri în valoare de 30% din salariul de bază. Ordonanța a fost ținută la secret, astfel că abia luna aceasta a ieșit la iveală.
Cum se justifică acordarea acestui spor? Ei bine, legiuitorul pune pe seama volumului mare de muncă, după cum se arată în Ordonanța de Urgență a Guvernului 131/2020, care prevede că:
„Personalul din instituțiile prefectului care va beneficia de acordarea sporului se stabilește prin ordin al prefectului la propunerea motivată a șefului nemijlocit, din care să rezulte activitatea și modul de implicare în prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19 și care au presupus un risc suplimentar și/sau un volum mai mare de muncă”.
Practic, ordonanța de urgență lasă la latitudinea prefectului să decidă cine este „demn” de spor Covid și cine nu. Această libertate a dus la situații de-a dreptul scandaloase în unele prefecturi din țară. Astfel, în Gorj de exemplu, unde activitatea cu publicul este suspendată, absolut toți salariații din instituție, cu excepția prefecților și subprefecților au primit 30% în plus la salariu lunar. Prefectura Gorj a acordat tuturor celor 44 de angajați acest spor, inclusiv femeilor de serviciu. Aceste sporuri vor fi acordate până la încetarea stării de alertă.
La Prefectura Alba s-au „justificat” aceste sporuri cu participarea la activități umanitare, dar și la alegerile locale și parlamentare. Ordinele de prefect care stabilesc cine și cum ia sporul de Covid în instituție au fost interne, nefiind făcute publice nici măcare când au ajuns la urechile presei.
Cum stau lucrurile la Bistrița?
Când a apărut discuția despre aceste sporuri, prefectul Stelian Dolha a dat-o la întors și a refuzat permanent să ofere informații despre acestea. A precizat în primă fază că ordinul din august ar fi fost semnat de Eugen Curteanu, care îi luase locul pentru o scurtă perioadă de timp.
Și Dolha, ca și colegii din țară au invocat volumul mare de muncă, așa-zisul voluntariat și sprijinul în calamități (?!). Se pare totuși că Prefectura Bistrița-Năsăud nu a fost așa de darnică cu acest spor ca cea de la Gorj. Din cei 66 de angajați ai înstituției, 33 au încasat spor de Covid. Culmea, unul dintre angajații instituției a considerat că nu i se cuvine acest spor și l-a refuzat pur și simplu.
Dolha a mai precizat la emisiunile online la care a participat că sporul s-a luat pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie, urmând ca angajații să fie supuși unei evaluări pentru 2021 pentru a se vedea dacă „mai merită” aceste sporuri și în noul an.
Deși pare greu de crezut, au încasat aceste sporuri angajații de la birouri, iar cei care chiar au intrat în contact permanent cu cetățenii au fost uitați. Este și cazul Serviciului Permise și Înmatriculări, unde lucrează 15 persoane, dintre care niciuna nu a primit vreun spor în această perioadă. Nici cei 12 angajați de la Serviciul Pașapoarte n-au văzut niciun spor, deși continuă și ei să relaționeze cu publicul încă de la începutul pandemiei.
Andreea Moldovan