O femeie din Bistrița-Năsăud, acum în vârstă de 28 de ani, fără carte, a reușit să învingă statul elvețian la CEDO, după ce în ianuarie 2014, a fost condamnată la o amendă de 500 de franci elvețieni pentru cerșetorie pe un drum public. Cum n-a avut bani să achite sancțiunea, a fost plasată în detenție 5 zile. Cazul bistrițencei a fost adus în atenția instanței europene de la Strasbourg de avocata elvețiancă Dina Bazarbachi, care s-a remarcat ca apărător al cerșetorilor și al deținuților supraaglomerați.
Violeta Sibianca Lăcătuș este din comuna Teaca, iar prin 2011 a ajuns în Elveția, unde s-a apucat de cerșit. O astfel de “ocupație” este total interzisă pe drumurile publice din Țara Cantoanelor și drept urmare bistrițeanca a fost amendată de autorități în câteva rânduri.
Banii obținuți din cerșit i-au fost confiscați de polițiștii elvețieni, ea acumulând totodată și alte opt amenzi de câte 100 de franci fiecare prin ordonanţă penală şi a fost de două ori reţinută de poliţie.
Sesizat cu o reclamaţie împotriva tuturor acestor decizii, primul judecător a decis ca româncei să i se aplice o amendă de 500 de franci şi a confirmat totodată confiscarea a 16,75 franci de la aceasta, decizie confirmată până la Tribunalul federal în 2014.
CEDO: Cazul nu a fost judecat corect
Cazul a ajuns la CEDO, prin avocata Dina Bazarbachi, unde instanța a ajuns la concluzia că judecătorii elvețieni nu au judecat corect.
Astfel, într-o hotărâre făcută publică marți, 19 ianuarie 2021, CEDO apreciază că amenda de 500 de franci, care a fost transformată în cele 5 zile de închisoare pentru incapacitate de plată, dată Violetei Sibianca Lăcătuș nu este o măsură propoţională nici în scopul luptei împotriva criminalităţii organizate, nici în scopul protejării drepturilor trecătorilor, rezidenţilor şi proprietarilor de magazine.
“Nu a fost emis niciun ordin de sechestru pentru această confiscare. Reclamantul a primit alte opt amenzi prin ordonanță penală pentru cererea de pomană cu un calicel pe drumul public, pe 17, 18, 21, 29, 2012, de două ori pe 4 martie 2012, 21 august 2012 și pe 18 februarie 2012 și în 18 ianuarie 2013. La 21 februarie și 4 martie 2012, reclamantul a fost, de asemenea, arestat provizoriu pentru o perioadă de trei ore de fiecare dată. O pedeapsă privativă de libertate alternativă de o zi a fost pronunțată cu fiecare ordin penal.
Reclamantul, reprezentat de avocatul său, s-a opus dispozițiilor penale menționate mai sus.
Prin hotărârea din 14 ianuarie 2014, Curtea de Poliție a cantonului Geneva a găsit-o pe reclamantă vinovată de cerșetorie și a ordonat-o să plătească o amendă de 500 CHF, dar și confiscarea sumei obținută din cerșit, plus o pedeapsă privativă de libertate de libertate”, se arată în documentul CEDO.
Violeta Sibianca Lăcătuș atacat în recurs la Camera de Apel și Revizuire Penală a Curții de Justiție din Catonul Geneva, unde a pretins în special o încălcare a libertății sale de comunicare, protejată de art 16 din Cosntituția Elveției, precum și o încălcare a interdicției discriminării indirecte în sensul art. 14 din Convenție și al art. 8§2 din Constituția Elveției, împreună cu art. 11A din GPL. În plus, românca s-a mai plâns și de o încălcare a libertății sale personale, precum și de o interdicție arbitrară a art. 11A din GPL din cauza lipsei unei definiții legale a cerșetoriei.
În aprilie 2014, Camera de Apel a respins acțiunea Violetei Sibianca Lăcătuș pe motiv că interzicerea cerșetoriei nu i-a încălcat libertatea de exprimare, pentru că acestă situație nu a împiedicat-o să facă cunoscută publicului situația sa, iar pe de altă parte nu a existat nicio discriminare indirectă pentru că nici un articol din lege nu arată că interzicerea cerșetoriei s-ar îndrepta doar către popolația de romi
Potrivit sursei citate, ultima hotărâre pronunțată de o instanță elvețiană, respectiv de Curtea Federală, unde românca a făcut recurs, a fost cea din septembrie 2014, când judecătorii au considerat că interzicerea cerșetoriei nu a încălcat nici articolul 8 (n. r. – Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie), nici articolul 14 (n.r. – Libertatea de exprimare) din Convenția Drepturilor Omului, referindu-se totdată și la alte hotărâri pronunțate anterior în cazuri similare.
Românca, în stare de vulnerabilitate
În cele din urmă, bistrițeanca a ajuns cu cazul său la CEDO.
Instanța de la Strasborug a considerat că bistrițeanca era într-o stare de vulnerabilitate și încerca să își asigure traiul.
“Curtea consideră că sancțiunea impusă reclamantei nu a constituit o măsură proporțională nici cu scopul luptei împotriva criminalității organizate, nici cu cel al protejării trecătorilor, rezidenților și proprietarilor de afaceri. În cazul de față, Curtea consideră că, în măsura în care reclamanta este o persoană extrem de vulnerabilă, a fost pedepsită pentru faptele sale într-o situație în care, foarte probabil, nu avea alte mijloace de subzistență și, prin urmare, nicio altă opțiune decât cerșitul pentru a supraviețui, nu i-a afectat demnitatea umană și însăși esența drepturilor protejate de lege. Prin urmare, statul pârât a depășit marja de apreciere de care se bucura în acest caz.
Curtea concuzionează că imixtiunea în exercitarea reclamantei drepturilor sale protejate de articolul 8 nu a fost «necesară într-o societate democratică» în sensul art. 8§2 – «Nu este admis amesetcul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora»”, se mai arată în documentul CEDO.
Astfel, Elveţia, condamnată să plătească reclamantei 922 de euro despăgubiri morale, mai poate cere trimiterea cazului în faţa Marii Camere.
Bazarbachi, apărătoare înverșunată a drepturilor romilor
Violeta Sibianca Lăcătuș este din satul Pintic, comuna Teaca, iar acum are 28 de ani. Numele acesteia poate fi regăsit pe site-ul Primăriei Teaca, în tabelele cu cereri pe 2019 și 2020 pentru ajutoare de încălzire.
Avocata sa, Dina Bazarbachi, este cunoscută în Elveția ca o apărătoare înverșunată a drepturilor romilor, dar și a altor cauze nepopulare.
Dina Bazarbachi și-a început “aventura” cu romii de sub podurile din Geneva, unde cerșetorii trebuiau să doarmă dacă nu puteau fi acceptați în adăposturi. I-a auzit spunând cum poliția îi alung pentru a nu mai câștiga astfel bani. În 2007, avocata și-a lansat prima bătălie juridică și a obținut puncte susținând că interdicția de a cerși nu mai avea un temei legal.
