După peste trei decenii de la răsturnarea din decembrie 1989 este evident că statul român are nevoie de o resetare urgentă și totală, care trebuie să înceapă cu revizuirea Constituției și cu modificarea legilor organice ale instituțiilor fundamentale și să continue cu trierea resursei umane din acestea după criterii clare de competenta și de probitate.
Despre păcatele politicienilor și partidelor politice, despre tarele parlamentelor și guvernelor postdecembriste s-a scris cu vârf și îndesat. Nu au beneficiat de aceeași atenție critică anumite instituții fundamentale care au și ele o mare vină pentru situația în care a ajuns România, cum ar fi cele trei curți naționale: Curtea de Conturi a României, Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aceste instituții nu au avut nici pe departe contributivitatea socială la care erau obligate prin prisma atribuțiilor legale, dar și a salariilor mari și ale pensiilor speciale ale personalului. Ne propunem o analiză a evoluției acestora, îndeosebi sub aspectul competenței și probității resursei umane, având în vedere că dintotdeauna romanii au ținut și au știut să facă curățenie în curțile din fața caselor.
Vom începe cu Curtea de Conturi a României, o instituție care, după înființarea sa în 1992, nu și-a îndeplinit menirea principală de apărare a avuției naționale și a banului public, nici măcar sub șefia longeviva a fostului premier Nicolae Vacaroiu, care se credea un Hagi al finanțelor.
Dragnea a dres-o cu tablagiul Busuioc
Actualmente, președintele Curții de Conturi a României este relativ anonimul Mihai Busuioc, care a fost desemnat în aceasta funcție de Parlament în octombrie 2017, la propunerea PSD. Busuioc a fost un apropiat al fostului președinte al PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, detinand funcțiile de secretar general adjunct și de secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în perioada în care acest minister a fost condus de intemnitatul din Teleorman.
La începutul anului 2017, Dragnea l-a promovat pe Busuioc în funcția de secretar general al guvernului PSD condus de premierul Sorin Grindeanu, care l-a demis în timpul crizei politice din vara anului respectiv, declanșată de retragerea sprijinului politic de către propriul partid, pentru a-l înlocui cu Victor Ponta. După demiterea lui Grindeanu, prin moțiune de cenzură, Dragnea l-a reinstalat pe Busuioc în funcția de secretar general al guvernului PSD condus de premierul Mihai Tudose. Unii pesediști au cârtit, când a fost promovat în fruntea Curții de Conturi, că Mihai Busuioc a avut o cariera politică vârtoasă în PDL, activând în Organizația Sectorului 4 până în 2012.
Mai mult, el a fost omul de încredere al foștilor lideri și miniștri democrat-liberali Vasile Blaga și Elena Udrea, care l-au promovat în două guvernări, respectiv în 2006 și în 2009, în funcția de director general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în care a fost implicat în mai multe retrocedări dubioase din București și alte zone ale țării.
Alesul PSD în fruntea Curții de Conturi descindea, așadar, din PDL, dar pentru Dragnea nu a fost o problemă, în condițiile în care și el și-a făcut ucenicia politică în PD. Mihai Busuioc i-a succedat lui Nicolae Vacaroiu, care a deținut funcția de președinte al Curții de Conturi în perioada 2008-2017.
După cum se știe, Vacaroiu este de profesie finantist, a activat două decenii, în timpul regimului comunist, în Comitetul de Stat al Planificării, iar în perioada postdecembristă a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor (1990-1992), prim-ministru al Guvernului României (1992-1996) și președinte al Senatului (2000-2008) . În perioada 2002-2008, Curtea de Conturi a fost condusă de Dan Drosu Saguna, doctor în drept și cunoscut profesor universitar de Drept financiar la Facultatea de Drept a Universității București.
Primul președinte al Curții de Conturi, după înființarea acesteia în 1992, a fost Ioan Bogdan, de profesie economist, doctor în științe economice și profesor universitar, autor a numeroase cărți și studii de specialitate. Mihai Busuioc a absolvit Școala de subofițeri de poliție de la Câmpina în 1993 și a activat mulți buni ca simplu tablagiu.
După 10 ani a obținut o licență în drept la Universitatea Nicolae Titulescu și a devenit funcționar de cadastru și carte funciara. Nu are nici doctorat nici cariera didactică nici carti sau studii de specialitate. Nu a avut nicio experiență în domeniul economico-financiar, fiind evident deci că nu are nici pregatirea nici competenta, darmite anvergura necesara, pentru ocuparea functiei de președinte al Curții de Conturi.
Ciolacu i-a pus capac cu hoțomanul Bădălău
În iunie 2020, deși se declarase, la spartul târgului, susținătoare a sloganului „Fără penali în funcții publice” și anunțase că vrea sa inițieze un referendum pentru modificarea Constituției în acest sens, actuala conducere a PSD, cu Marcel Ciolacu în prim-plan, a promovat în funcții de conducere la Curtea de Conturi a României două personaje foarte controversate, care au avut probleme penale și nu dețin competența și probitatea necesare.
Fostul senator Ilie Sârbu, socrul ex-premierului Victor Ponta, ministru al Agriculturii și Silviculturii în două guverne, ex-vicepreședinte al PSD și lider al grupului senatorial social-democrat, a fost desemnat vicepreședinte al Curții de Conturi. Iar senatorul de Giurgiu, Niculae Badalau, care a fost foarte apropiat de Liviu Dragnea la un moment dat, fiind uns de acesta președinte executiv al PSD, vicepreședinte al Senatului și ministru al Economiei, a fost desemnat vicepreședinte al Autorității de Audit, pe funcția vacantă de Ilie Sârbu. Marșând pe relația sa apropiata cu Dragnea, Badalau a încercat sa devină președintele Curții de Conturi in timpul ultimei guvernari PSD, scop in care a reusit sa modifice în favoarea sa legea de organizare și funcționare a acestei instituții, prin prevederea posibilității ca funcțiile de conducere și de execuție să poată fi ocupate și de ingineri, nu numai de juriști și economisti, el fiind de profesie inginer agronom. Actualul vicepreședinte al Curții de Conturi a absolvit Facultatea de Îmbunătățiri Funciare, Sectia subingineri, în 1985 și Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic în 2002, ambele din cadrul Institutului Agronomic București. În 2008 a dobândit o licențiat în drept la controversata Universitate Bioterra, iar în 2013 a devenit doctor în economie în condiții numai de el știute.
Proaspătul vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi are antecedente penale, fiind arestat și condamnat în 1988 pentru furt din avutul obștesc (public), pe care acum trebuie să-l apere în nouă funcție. Badalau a fost arestat și condamnat, în procedura de urgenta, la o pedeapsa de un an închisoare cu executare la locul de munca, prin sentința penală a Judecătoriei Bolintin nr. 26 din 26 ianuarie 1988, pentru ca, în calitate de subinginer agronom la baza de recepție Malu Spart din județul Giurgiu, a furat în data de 13 ianuarie 1988 patru saci cu grau, pe care i-a vândut unui localnic, care-i dăduse anterior un curcan. A scăpat însă de executarea pedepsei pentru ca, exact în ziua pronuntarii sentintei, Nicolae Ceaușescu a emis, de ziua sa de naștere, cel mai amplu și generos decret de amnistie și grațiere din istoria României.
Arestarea și condamnarea i-au fost însă cu folos lui Badalau pentru că, după răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, s-a dat victimă a dictaturii ceausiste și a avut o cariera politică fulminanta, de la lider local al FSN pana la subprefect, prefect, deputat și senator PSD de Giurgiu.
În octombrie 2013, Direcția Națională Anticorupție a anunțat că a început urmărirea penală împotriva senatorului Niculae Badalau pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influenta. DNA a reținut în sarcina sa că ar fi apărat interesele unei firme private (SC Agrozootehnica SA Vedea), implicată într-un circuit evazionist prin care a fost cauzat un prejudiciu de peste 50 milioane de euro, făcând intervenții în favoarea acesteia pe langa conducerile APIA, ANAF și Prefecturii județului Giurgiu. Procurorii anticorupție l-au acuzat că, în cursul lunii mai 2013, ar fi primit, cu titlu gratuit, de la reprezentanți ai firmei protejate, cantități însemnate de produse alimentare pentru restaurantul pe care-l deține în orașul Bolintin Vale, localitatea sa de domiciliu (200 pulpe de pui, 200 piepturi de pui și 20 kg de ficatei de pasare), motiv pentru care a fost poreclit de presa „senatorul Ficățel”.
Tata-socru Sârbu, pricopsit de ginerele Ponta
Ilie Sârbu a dobândit prima sinecura politică la Curtea de Conturi în septembrie 2015, când ginerele său Victor Ponta era premier și președinte al PSD, devenind consilier de conturi și vicepreședinte al Autorității de Audit, deși avea vârsta de pensionare (65 ani). Tata-socru a renunțat atunci la statutul de senator și la funcția de șef al grupului parlamentar al PSD din Senat pentru o funcție mai călduță și o leafă de vreo patru ori mai mare. Sârbu a fost ales atunci consilier al Curții de Conturi, cu toate că nu îndeplinea efectiv condiția unei vechimi obligatorii de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite, care trebuiau să fie economice sau juridice, conform legii în vigoare în perioada respectivă. El nu avea nicio expertiză în materie, licența sa de baza fiind în teologie, obținută la Institutul Teologic Sibiu în 1975. Ulterior a fost profesor și director la Seminarul Teologic Caransebes, perioada în care, conform unor foști generali de informații, ar fi devenit colaborator al Securității, cu numele de cod „Ovidiu Marinescu”. Se pare ca a fost stimulat în acest sens de socrul sau, care a fost șeful Securității județului Sibiu. Din 1981 până în 1990 a fost consilier al Mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, perioada în care, potrivit acelorași surse, ar fi devenit ofițer deplin conspirat al Direcției de Informații Externe, serviciul de spionaj al Securității, ocupandu-se, printre altele, cu legendarea unor vii ca morți și a unor morți ca vii. Preasfințitul Ilie nu a dezmințit pană acum aceste acuzații lansate cu 7-8 ani în urmă. După 1990, Sârbu a urmat cursuri de management și marketing în cultura cartofului și în creșterea bovinelor, iar în 1998 a obținut, la fără frecvență, o licența în științe economice la Universitatea din Craiova, dar nu a exercitat profesia de economist. Înainte de a intra în politică, fapt intamplat în jurul anului 2000, a fost manager la o discoteca din Timisoara (Discoland) și director la o ferma de crestere a bovinelor din judetul Timis. Începând din anul 2000 a deținut numai funcții politice: ministru al Agriculturii în perioada 2000-2004 și 2008-2009 și senator în Parlamentul României în perioada 2004-2015. În toamna anului 2008, a deținut timp de două luni funcția de președinte al Senatului, înlocuindu-l pe Nicolae Văcăroiu după ce acesta a fost ales președinte al Curții de Conturi.
Alegerea lui Ilie Sârbu în funcții de conducere la Curtea de Conturi este criticabilă și prin prisma problemelor penale pe care le-a avut și le are cu DNA. În perioada 2005-2009, Ilie Sârbu a avut mai multe dosare la DNA legate de perioada în care a fost ministrul Agriculturii și Silviculturii în guvernul Năstase, dar a reușit sa scape basma curată în urma slujului făcut în fața președintelui Traian Băsescu și a șefilor de atunci ai SRI. Director al SRI era George Maior, nasul de căsătorie al fiicei sale Daciana și al ginerelui sau Victoras. Prețul exonerării sale penale a fost constituirea guvernului de coaliție PDL-PSD condus de premierul Emil Boc în decembrie 2008, care a avut o existență efemeră, până în septembrie 2009, și a avut efecte nocive pentru evoluția ulterioară a PSD și a României. Printre altele, Sârbu a fost acuzat ca ar fi primit, printr-un interpus, în perioada în care a deținut portofoliul Agriculturii și Silviculturii în cabinetul Năstase, un autoturism de teren Mercedes, după atribuirea fondului de vanatoare de la Balc, județul Bihor, omului de afaceri Ion Tiriac. Acest autovehicul a fost folosit îndeosebi pentru vanatori organizate pentru primul vanator al țării din epoca respectivă. După cum se știe, la una din aceste vanatori ministrul Sarbu a fost ținta vie, încasând un cartus în zona testiculara. În octombrie 2014 DNA a început urmărirea penală împotriva senatorului Ilie Sârbu într-un dosar disjuns din dosarul retrocedărilor de păduri și terenuri agricole către așa-zisul prinț Gheorghe Paltin-Sturdza, cu un prejudiciu în valoare de 303 milioane de euro, în care acesta si fostii deputati Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam și Tudor Chiuariu au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță. Dosarul în care este învinuit Sarbu nu a fost solutionat până în prezent, deși au trecut peste 5 ani de la începerea urmăririi penale.
O viziune îngustă și mafiotă
Numai un tablagiu unsuros și sulfuros ca Busuioc putea protapi PSD în funcția de președinte al Curții de Conturi, pentru a drege și apăra banii țării? A verificat cineva ce învârteli a făcut acesta cu foștii mahari portocalii Udrea și Blaga și apoi cu bastanul roșu Dragnea? Ce s-a întâmplat cu dosarul în care DNA a anchetat și rolul jucat de Busuioc în preluarea de către Consiliul Judetean Teleorman a insulei Belina, care a fost transferata ulterior in administrarea firmei Teldrum, ce se află sub controlul lui Dragnea? Numai un gainar (apropo și de apetitul sau pentru curcani, pui, gaini și alte zburatoare) ca Badalau putea unge PSD în funcția de vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, a cărei principală menire este să verifice modul de cheltuire a banilor publici? Badalau a devenit cunoscut și prin apetitul sau pentru bere și manele și prin limbajul suburban la adresa românilor din diaspora. Apropo de profilul său moral, fosta sa nora Claudia Patrascanu, cunoscută ca membră a formației Sexxy, a făcut recent dezvăluiri cutremurătoare, vorbind de sacoșe cu bani aduse în casă și de legături cu camatari, hoți de mașini și traficanți de droguri, care te-ndeamnă să crezi că socrul Badalau a dat mana nu numai cu corupția, ci și cu crima organizată. În ultima vreme fiul divorțat al lui Badalau a devenit celebru prin aventurile sale cu „dive” gen Daniela Crudu și Bianca Dragușanu. De unde atâția bani, tată Lae?
Numai un sforar si un fripturist septuagenar ca Sarbu putea pricopsi PSD in functiile de vicepresedinte al Autoritatii de Audit si de vicepresedinte al Curtii de Conturi? Pe langa bubele pe care le-am prezentat, politicianul purtator candva de sutana a fost intotdeauna un adept al practicilor fanariote, ilustrative in acest sens fiind promovarea si capatuirea fiicei sale Daciana in mai multe demnitati publice. In perioada in care a detinut portofoliul de ministru al Agriculturii si Silviculturii in guvernul Nastase a promovat-o pe fiica sa, aflata la o varsta frageda si lipsita de orice experienta profesionala, atat pe linie de partid, in functia de vicepresedinte al TSD, cat si pe linie de stat, in functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Tineret, cu rang de secretar de stat. In 2003, in urma dispozitiilor sale, Directia Silvica Dambovita a trebuit sa asigure o suprafata de teren de 4 hectare si sa amenajeze un drum silvic pentru tabara scolara Dumbrava din localitatea Cobia judetul Dambovita, care fusese acaparata de o asociatie infiintata de mai multi lideri TSD, in frunte cu Victor Ponta si Daciana Sarbu, si a fost transformata intr-un cuibusor de nebunii pentru tineretul PSD. In toamna anului 2004 si-a facut fiica deputat in Parlamentul Romaniei, iar, in 2009, cand avea in PSD o pozitie mai importanta decat ginerele sau Ponta, a ajutat-o sa devina deputat in Parlamentul European, unde a fost retrimisa apoi de sotul sau in 2014. Badalau si Sarbu au avut o conlucrare fructuoasa dupa ce presedintele PSD Victor Ponta a devenit seful Guvernului in 2012. Dorind sa intre cat mai repede si cu orice pret in gratiile ginerelui Ponta, cu consilierea si prin mijlocirea lui Dragnea, Badalau l-a invitat pe Sarbu la mai multe partide de vanatoare, urmate de adevarate paranghelii, in judetul Giurgiu, in care era baronul suprem. Poate ca tata-socru isi mai aminteste de painea imensa, cu „miez verde”, cu care a fost sponsorizat la plecarea de la o paranghelie cinegetica.
Fostul lider pesedist Liviu Dragnea si-a mai propusat doi apropiati in conducerea Curtii de Conturi in octombrie 2017, odata cu desemnarea lui Mihai Busuioc in functia de presedinte. Avocatul Dan Vladescu, care a ocupat in perioada 2012-2013 functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), a fost desemnat presedinte al Autoritatii de Audit. Iar Florin Tunaru, fost sef al Directiei Judetene a Finantelor Publice Teleorman, vicepresedinte al ANAF si consilier al ex-presedintelui PSD, a fost desemnat vicepresedinte al Autoritatii de Audit. Toate aceste numiri de la Curtea de Conturi denota viziunea ingusta si toxica, chiar mafiota, a fostului lider al PSD, pe care unii ziaristi naimiti si unsurosi l-au elogiat ca ar fi fost un aparator fervent si devotat al avutiei nationale si il victimizeaza si acum ca ar fi un condamnat politic. Mai recent s-au oplosit la Curtea de Conturi fostul activist UTC, Ion Calin, cunoscut ca slugoi al lui Octav Cozmanca, secretar de stat in guvernul Nastase si deputat PSD de Dolj timp de patru legislaturi, care a primit o functie de consilier de conturi, si fostul senator si ministru Eugen Orlando Teodorovici, care a ocupat o functie de director de audit, dupa ce n-a mai fost reales la ultimele alegeri parlamentare. Un post caldut, de consilier al vicepresedintelui Ilie Sarbu, a fost gasit si pentru fiul fostului premier si presedinte al PSD, Viorica Dancila. Trist, dar adevarat, Curtea de Conturi a Romaniei a devenit un cimitir al elefantilor si rinocerilor politici, dar si un cuib caldut pentru odraslele unor inalti demnitari. Competenta si meritocratIa sunt cuvinte necunoscute la Curtea de Conturi.
Valer Marian
