Guvernul contestă decizia CA Cluj în dosarul terenurilor din Stațiunea Pomicolă! Ține cu dinții să nu respecte dreptul de proprietate al moștenitorilor

Guvernul României a atacat cu recurs sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul terenurilor din perimetru Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Pomicolă Bistrița (SCDP) revendicate de moștenitorii foștilor proprietari. În documentul depus la dosar, Guvernul nu recunoaște nici sentințele definitive pronunțate de instanțe anterior în favoarea oamenilor și nici decizia CCR.

După ce Curtea de Apel Cluj a motivat hotărârea pronunțată în dosarul în care care Comisia Municipală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a Primăriei Bistrița a dat în judecată Guvernul României pentru terenurile din Stațiunea Pomicolă revendicate de moștenitorii foștilor proprietari, Executivul, prin Secretariatul General (SGG), a decis să meargă mai departe cu procesul, la Înalta Curtea de Casație și Justiție. Concret, Guvernul cere Instanței Supreme să caseze hotătârea CA Cluj, susținând că “aceasta a fost dată încălcarea/aplicarea greșită a legii și cuprinde motive contradictorii”.

“Obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată (…), are în vederenu numai stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu și încadrarea în drept, dar și examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant. (…)

Motivarea hotărârii trebuie să fie clară, precisă și inteligibilă, să nu se rezume la o însușire de fapte și argumente, săse refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate pretențiile și apărările formulate de părți și să conducă în mod logic și convingător la soluția cuprinsă în dispozitiv”, se arată în cererea de recurs depusă de SGG, document semnat de Antonel Tănase, secretar general al Guvernului, la acea vreme, care a demisionat în 8 decembrie la solicitarea premierului interimar Nicolae Ciucă.

 

Pentru Guvern, a luptat Academia de Științe Agricole, prima interesată de teren

 

În opinia lui Tănase, sentința pronunțată în dosar de CA Cluj este eronată și se impune casarea acesteia, fiindcă ar fi bazată exclusiv pe apărările și probele reclamantei Primăriei Bistrița, uitând că în procesul de la Cluj războiul propriu-zis a fost dus de Academia de Științe Agricole – intervenient, și nu de Guvern. SGG a depus vreo două – trei întâmpinări, la fel și Ministerul Agriculturii – intervenient și el.

În schimb, municipalitatea, dar și moștenitorii foștilor proprietari au venit cu documentel clare  – cărți funciare, plus că expertizele topografice judiciare – două la număr întocmite în dosar – dispuse de instanță, le-au fost favorabile oamenilor în mod clar.

Culmea, deși în timpul procesului SGG a tăcut mâlc și nu a depus nicio obiecțiune la rapoartele de expertiză, acest lucru fiind făcut de intervenienții Ministerul Agriculturii și Academia de Științe Agricole, acum se pune de-a curmezișul.

“ (…) apreciem că soluția instanței de fond, de a respinge obiecțiunile formulate cu privire la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expertul judiciar în prezenta cauză doar prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 541/12.07.2016, este insuficient motivată. (…)

În speță, prima instanță s-a rezumat la unele considerații de ordin teoretic cu privire la aplicarea dispozițiilor Decizia Curții Constituționale nr. 541/12.07.2016 referitoare la execpția de neconstituționalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișeti și a sistemului de cercetare – dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, care însă nu sunt în msăură să justifice soluția pronunțată prin raportare la situația factuală și legală existentă în cauză.

Contrar argumentelor judicioase prezentate și probelor administrate, prima instanță a aplicat greșit, ori a refuzat să țină seama de dispozițiile mai multor prevederi legale a căror neconstituționalitate nu a fost constatată prin Decizia Curții Constituționale nr. 541/12.07.2016 ori prin vreo altă hotărâre a instanței de contencios constituțional”, precizează SGG în document.

În opinia acestei instituții, instanța nu a ținut cont și de faptul că la data emiterii Hotărârii de validare nr. 825/2007 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistrița-Năsăud, cât și la cea a adoptării Hotărârii Guvernului nr. 422/2017, erau în vigoare prevederile art. 10 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 dispuneau în sensul că reconstituirea dreptului de proprietate privată se realizează în primul rând din terenurile agricole proprietate privată a statului. SGG subliniază totodată că, “numai în subsidiar, în mod excepțional, în cazul în care se constată că suprafețele proprietate privată a statului sunt insuficiente, legea dispune faptul că reconstituirea dreptului de proprietate se poate (facultativ și nu obligatori) realiza asupra terenurilor aflate în domeniul public al statului, în condițiile legii, la propunerea prefectului, sau se vor acorda despăgubiri”.

 

Guvernul se dă uituc

 

Cu privire la acest aspect, SGG uită însă că, înainte de 2009, terenurile revendicate de bistrițeni făceau parte din domeniul privat al statului, nu din domeniul public, astfel că se puteau retroceda. În 2009, în timp ce moștenitorii foștilor proprietari ai terenurilor din Stațiune se judecau în instanță cu instituțiile statului, onor Parlamentul României face niște jocuri extrem de interesante și transferă terenurile proprietate privată a statului din perimetrul stațiunilor de cercetare în cel public. Practic regulamentul s-a schimbat în timpul jocului. Mai mult decât atât, oamenii dovedesc cu acte de carte funciară faptul că antecesorii lor au deținut teren în perimetrul stațiunii, care le-a fost luat cu japca de regimul comunist. Ba mai mult, suprafețele respective nu au figurat niciodată în cartea funciară pe numele statului român după confiscare, deci nu au fost întabulate, ele figurând tot pe vechii proprietari.

 

Decizia CCR, una din piesele grele din dosar

 

Reamintim  faptul că instanța clujeană a ținut cont în principal de decizia Curții Constituționale care precizează, pe scurt, că acolo unde suprafețele revendicate de cetățeni (dovedite cu acte, evident) se suprapun cu cele ale stațiunii pomicole, acestea trebuie retrocedate.

“Curtea a reţinut că, în măsura în care suprafeţele de teren, pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată prin Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunţată de Tribunalul BistriţaNăsăud – Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.980/190/2009, hotărâre judecătorească ce beneficiază de autoritatea de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată, coincid ca întindere şi amplasament cu suprafeţe de teren prevăzute în anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, aflate în domeniul public al statului, eventualele menţiuni din anexa nr. 3.30 din Legea nr. 45/2009 referitoare la caracterul de bun din domeniul public al statului în privinţa unor suprafeţe din totalul de 116 ha, ulterioare în timp hotărârii prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, încalcă prevederile art. 44 din Constituţie privitoare la ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Într-o asemenea ipoteză, Curtea a constatat că prevederile legale criticate sunt contrare dreptului persoanelor fizice care au în proprietate bunurile imobile, întrucât acestea trec, potrivit legii, în proprietatea publică a statului. De altfel, art. 31 alin. 2 din Legea nr. 45/2009 stabileşte că «Suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă prevăzute în anexele la prezenta lege sunt bunuri aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, cu excepţia terenurilor retrocedate potrivit legii, iar construcţiile deţinute de unităţile de cercetare-dezvoltare sunt bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului şi bunuri proprii, după caz, şi se dau în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public care le deţin în prezent şi care au ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea în agricultură, pe toată durata existenţei unităţilor, cu condiţia păstrării obiectului de activitate».

A considera, printr-o dispoziţie a legii, că un imobil pentru care instanţa judecătorească a confirmat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane fizice face obiectul dreptului de proprietate publică al statului, fără respectarea exigenţelor constituţionale privind exproprierea şi fără nicio distincţie în ceea ce priveşte titularul dreptului de proprietate asupra acestor bunuri, ar echivala cu recurgerea la un mod de transformare a proprietăţii persoanelor fizice în proprietate publică, ceea ce Constituţia nu permite.

Curtea Constituţională a reţinut, totodată, că, în conformitate cu regimul constituţional al dreptului de proprietate privată, «sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor». Trecerea silită în proprietatea statului a unor bunuri proprietate privată se poate realiza prin expropriere, în condiţiile prevăzute la art. 44 alin. (3) şi (5) din Constituţie, sau prin confiscare, în cazul bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, în condiţiile prevăzute la alin. (9) al aceluiaşi articol. Aceste dispoziţii constituţionale constituie garanţii ale dreptului de proprietate privată, care nu pot fi eludate”, a precizat instanța clujeană în motivare.