Copilă de doar 12 ani, exploatată sexual de “iubitul” cu 9 ani mai mare! Tânărul a ajuns la pușcărie

O fetiță de doar 12 ani, de la Centrul de Protecția Copilului Beclean a ajuns “iubita” unui bărbat de 21 de ani, care, pe lângă faptul că a întreținut relații sexuale cu aceasta, a și obligat-o să se prostitueze. În cele din urmă, tânărul a ajuns în mâinile procurorilor DIICOT, care l-au acuzat de trafic de minori și act sexual cu un minor, iar după ce a fost trimis în judecată, în primăvara acestui an, atât instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud, cât și cea de la Curtea de Apel Cluj l-au condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare, dar și la plata unor daune morale în favoarea copilei, în valoare de 30.000 lei.

Cazul fetei de la Centrul de Protecția Copilului Beclean scoate la iveală cât de mult suport emoțional au parte copiii fără părinți din România, aflați în grija statului. Sunt de fapt copiii nimănui, care nu au parte de alinare și înțelegere din partea educatorilor din respectivele centre de protecție, mai ales când trec prin momente grele. Dacă mai au și probleme de sănătate, cum e cazul de față, totul devine un carusel, iar copilul internat în centru poate fi considerat o cauză pierdută pentru societate, ba mai mult devine cu ușurință prada hienelor cu două picioare care încearcă și reușesc să scoată cât mai mulți bani de pe urma exploatării acestuia.

Fetița din speța de față, acum în vârstă de aproape 14 ani, suferă de retard mintal ușor, astfel că nu a reușit deloc să se adapteze cu viața de la Centrul de Protecția Copilului Beclean și fugea adesea. A căzut în plasa unui tânăr din Bistrița, Ionuț Moldovan pe numele său, care a exploatat-o sexual. Și a scos bani buni de pe urma copilei, circa 400-500 de lei pe zi, după ce a obligat-o să se prostitueze pe drumul de centură a Bistriței, acolo unde de fapt își duc veacul majoritatea prostituatelor din municipiu și nu numai. Pentru o partidă de sex care costa 50 de lei, fata avea și 10 clienți pe zi. Ambii se drogau cu prenandez.

Povestea s-a petrecut în perioada 13.03.2018-11.02.2019, adică timp de aproape un an. Dosarul a ajuns pe rolul instanței de judecată, respectiv a Tribunalului Bistrița-Năsăud, în iulie 2019, iar după ce s-a trecut de camera preliminară, a început judecata pe fond, în noiembrie 2019. În fața instanței, Ionuț Moldovan a recunoscut doar că a făcut sex cu copila de 12 ani, nu și faptul că a obligat-o să se prostitueze, susținând că de fapt a fost ideea ei.

Copila fugea frecvent de la centrul din Beclean și se adăpostea la Moldovan

Potrivit procurorilor, începând cu data de 13.03.2018 fata a părăsit, fără aprobare, în repetate rânduri, Centrul de Plasament Beclean.

“În aceeași perioadă, respectiv din primăvara anului 2018, minora XX, a devenit iubita inculpatului M.I.M., acesta întreținând relații sexuale cu minora, deși cunoștea faptul că la acea dată minora avea vârsta de 12 ani.

De fiecare dată când fugea din Centrul de Plasament Beclean, minora se deplasa la locuința inculpatului M.I.M., fiind găzduită de acesta, împrejurări în care, profitând de starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate, cauzată de vârsta fragedă a acesteia (născută la data de XXXX 2006), lipsa de educație , lipsa de experiență sexuală, toate acestea suprapuse peste situația familială dificilă a minorei (lipsa unui părinte, copil instituționalizat la Centrul de Plasament Beclean , retard psihic ușor, vulnerabilitate psihică) inculpatul a început să o exploateze prin practicarea prostituției în folosul său, determinând-o să întrețină relații sexuale contra-cost cu diverși bărbați în scopul obținerii unor sume de bani din care inculpatul și-a însușit o parte, neavând niciun loc de muncă.

Astfel, începând din primăvara/vara anului 2018, la solicitarea inculpatului M.I.M., minora s-a deplasat aproape zilnic în zona șoselei de centură a municipiului Bistrița, la intersecția străzilor Drumul Cetății cu Poligonului unde a început să racoleze clienți cu care întreținea relații sexuale contra-cost. Banii astfel obținuți erau predați inculpatului M.I.M., care își reținea o parte sau chiar suma integrală, motivând faptul că are nevoie de bani pentru țigări și alte bunuri necesare traiului. 

Deplasarea de la locuința inculpatului M.I.M., din Viișoara unde era găzduită minora, până la locul unde minora racola clienții se efectua cu taxi, solicitat și plătit de către inculpatul M.I.M., acesta fiind cel care îi cumpăra și prezervativele pe care minora le folosea. Relațiile sexuale erau întrețineau în aceeași zonă, de regulă în autoturismele clienților, minora încasând suma de aproximativ 50 lei de la fiecare client, având în jur de 10 clienți pe zi, obținând astfel aproximativ 400-500 lei pe zi, bani pe care inculpatul M.I.M., îi însușea parțial sau chiar în totalitate”, au arătat procurorii DIICOT în rechizitoriu.

Fata era prezentă aproape zilnic în zona mai sus amintită, unde sosea în jurul orelor 18:00 și rămânea până târziu, în jurul orelor 22:00-23:00, indiferent de condițiile meteorologice. Bineînțeles, Moldovan o supraveghea îndeaproape, pentru a-i asigura fetei protecția, dar mai ales pentru a ține evidența numărului de clienți, reușind în acest fel să aibă și controlul asupra sumelor de bani obținute de minoră. În cazul în care refuza să “muncească”, fata primea bătaie., asta în condițiile în care Moldovan nu avea un loc de muncă, deci nici alte venituri.

“După ce minora încasa banii de la client se deplasa înspre locul de unde era supravegheată de inculpatul M.I.M., căruia îi preda banii obținuți, lucru solicitat de către inculpatul M.I.M., în scopul de a evita ca minora să fie depistată de organele de poliție având bani asupra ei dar și pentru a evita ca aceste sume de bani să fie însușite de minoră.

În situația în care minora refuza să meargă pe șoseaua de centură pentru a se prostitua dar și dacă nu obținea suficienți bani de pe urma acestor activități, era certată și chiar lovită de către inculpatul M.I.M., acest lucru întâmplându-se de mai multe ori, la diferite intervale de timp, când minora refuza să practice prostituția (…). Totodată, minora era bătută și din cauza așa-zisei gelozii a inculpatului M.I.M., manifestată în momentele în care susnumitul considera că minora petrece prea mult timp în compania vreunui client, în realitate acesta încercând în acest fel să evite ca minora să îl părăsească”, au arătat procurorii.

Culmea, procurorii au identificat și un client al fetei, care a fost martor în dosar, însă acesta contrar logicii și normelor legale, nu a fost acuzat de comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor. Faptul că au identificat doar un singur client, ridică oarecare semne de întrebare, în condițiile în care tânărul a fost monitorizat.

Au făcut presiuni ca victima să își retragă plângerea

În motivarea Tribunalului Bistrița-Năsăud se arată că în instanță, minora a avut declarații “nuanțate”, familia lui Ionuț încercând probabil să facă presiuni asupra acesteia pentru a-și retrage plângerea. Cel puțin la această concluzie a ajuns instanța. Mai mult, în acest sens a apărut la dosarul cauzei un document depus de către tatăl lui Ionuț, în numele fetei, în care aceasta arăta că își retrage plângerea penală. Până la urmă, copila a subliniat că nu dorește să își retragă plângerea penală și s-a ținut tare.

“Deși în cursul judecății persoana vătămată minoră a dat declarații nuanțate față de cele de la urmărire penală, instanța apreciază că modificarea acestora s-a datorat intervenției aparținătorilor inculpatului. Astfel la dosarul cauzei s-a depus de către tatăl inculpatului, anterior primului termen de judecată, o declarație pretins semnată de persoana vătămată minoră prin care aceasta își retrage plângerea penală. La același termen apărătorul din oficiu a persoanei vătămate a arătat în fața instanței că a aflat de la rudele inculpatului că minora nu se va prezenta.

La următorul termen de judecată persoana vătămată a precizat că nu dorește să își retragă plângerea penală. De asemenea pe parcursul cercetării judecătorești s-a solicitat de către apărătorul din oficiu al inculpatului luarea unui supliment de declarație întrucât aparținătorii inculpatului susțin că persoana vătămată dorește să declare în fața instanței că își retractează declarațiile anterioare.

În aceste condiții instanța apreciază că nu pot fi ignorate declarațiile date în cursul urmăririi penale de către minoră în prezența apărătorului din oficiu, a asistentului social sau a psihologului, din care rezultă în mod clar că profitând de situația specială de vulnerabilitate a acesteia și de atașamentul emoțional față de inculpat, M.I. M. o primea pe aceasta în locuința sa de câte ori aceasta părăsea centrul în care era instituționalizată și o determina prin persuasiune sau constrângere să practice prostituția în folosul său. Chiar dacă o parte din bani erau cheltuiți împreună, ambele părți fiind consumatoare de prenadez, inculpatul nu avea un loc de muncă, sumele necesare pentru întreținerea acestuia fiind asigurate de către minoră din banii câștigați prin practicarea prostituției , acesta fiind de fapt motivul real pentru care persona vătămată era primită de către inculpat în locuința sa. (…) Chiar dacă s-a încercat atestarea ideii că părțile locuiau împreună în virtutea relației de concubinaj , apreciem că din actele dosarului rezultă în mod cert că această relație de concubinaj a fost pretextul în spatele căruia de fapt se află o modalitate destul de întâlnită de racolare și menținere într-o stare de exploatare a victimelor, și anume plasarea victimei într-o poziție de dependență, atașament emoțional față de inculpat . Crearea acestei dependențe considerăm că a fost facilitată de situația specială a minorei care provine dintr-o relație de concubinaj a mamei cu filiație față de tată nestabilită, obligată să cerșească de la o vârstă fragedă și aflată anturaj neadecvat în cadrul căruia sunt încurajate comportamentele antisociale, consumatoare de substanțe cu efecte psihoactive, încadrată în centrul Beclean unde nu s-a putut adapta . Așa cum rezultă și din actele medicale minora se atașează de persoanele din jur care îi acordă atenție , prezintă o capacitate de autoreglare emoțională scăzută”, se arată în documentul instanței.

A primit 6 ani și 8 luni de pușcărie, dar a contestat pedeapsa

La finele lunii martie, Tribunalul Bistrița-Năsăud l-a condamnat pe tânăr la 6 ani și 8 luni de pușcărie, dar l-a obligat și la plata de daune morale în favoarea victimei, în valoare de 30.000 lei.

„La pronunțarea acestei soluții instanța are în vedere vârsta fragedă a minorei, consecințele săvârșirii faptelor asupra dezvoltării fizice și psihice a acesteia”, subliniază instanța bistrițeană.

Bineînțeles, tânărul a încercat să scape de pedeapsa de peste 6 ani de închisoare și a atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, pe motiv că nu a comis infracțiunea de trafic de minori  ci doar i-a oferit un adăpost.

“ (…) faptei de trafic de persoane îi lipsește unul dintre elementele constitutive, respectiv scopul special prevăzut de lege, întrucât inculpatul a adăpostit și transportat minora, însă nu în scopul exploatării. În acest sens, arată că, inculpatul nu a constrâns-o pe persoana vătămată și nu a abuzat de o anumită autoritate pentru a o determina să practice prostituția, întrucât, așa cum reiese din actele de la dosar, cei doi aveau o relație de concubinaj.

În susținerea celor solicitate, arată că, persoana vătămată a părăsit în mod repetat centrul de plasament de bună-voie, mutându-se la inculpat. În ceea ce privește retardul psihic ușor a l persoanei vătămate, arată că, aceasta are reprezentarea faptelor sale . Mai mult, ambii se drogau cu prenadez, motiv pentru care, s-ar putea susține că și inculpatul avea discernământul afectat.

Astfel, arată că, martorii XX și YY au declarat că inculpatul se afla permanent într-o stare euforică din cauză că se droga, martorul XXX a declarat că persoana vătămată „practica prostituția dinainte, iar inculpatul era mereu drogat”, martora YYY a declarat că „inculpatul habar nu avea ce face persoana vătămată, deoarece sufla mereu în pungă și abia vorbea” , martora XXXX a declarat că „amândoi erau mereu drogați, iar inculpatul nu era mereu cu persoana vătămată în zonă”, iar martorul YYYY a arătat că a întreținut relații sexuale cu persoana vătămată și nu l-a văzut mereu pe inculpat în zonă, iar când a fost în preajmă, persoana vătămată a spus că este fratele ei.

Raportat la aceste declarații, apreciază că nu este dovedită suficient acuzația de trafic de persoane, motiv pentru care, se impune aplicarea principiului in dubio pro reo și achitarea inculpatului (…).

În ceea ce privește infracțiunea de act sexual cu un minor, arată că inculpatul a recunoscut săvârșirea acesteia.

În subsidiar, solicită reducerea cuantumului pedepselor aplicate de către prima instanță , apreciind că erau aplicabile dispozițiile art. 75 alin. 2 lit. b C.pen., întrucât relația de concubinaj dintre inculpat și persoana vătămată se circumscrie împrejurărilor legate de fapta comisă , care diminuează gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului. Mai mult, persoana vătămată, chiar minora fiind, s-a hotărât să practice prostituția, nefiind constrânsă în vreun fel de către inculpat”, a susținut apărarea în fața instanței clujene.

Magistrații au fost neînduplecați

Magistrații de la Curtea de Apel Cluj însă, au ajuns la concluzia că instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar tânărul a obligat minora să se prostitueze și a exploatat-o. Drept urmare, contestația tânărului a fost respinsă.

“Solicitarea inculpatului, prin apărătorul desemnat din oficiu,referitoare la achitarea acestuia, cu privire la infracțiunea de trafic de persoane, în baza art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege sau că inculpatul doar a găzduit-o pe persoana vătămată, fără să o oblige pe aceasta la practicarea prostituției, în sensul exploatării acesteia, nu este întemeiată. (…)

Pe de altă parte, inculpatul fiind matur și cu experiență de viață, a profitat de starea de sănătate a persoanei vătămate, precum și de vârsta acesteia, obligând-o să practice prostituția, iar sumele de bani realizate de persoana vătămată le folosea în scop propriu, mai mult, devenea și agresiv față de aceasta, în urma consumului de băuturi alcoolice sau a drogurilor, care erau achiziționate pe sumele de bani obținute de persoana vătămată din practicarea prostituției.

Nici solicitarea inculpatului, prin apărătorul desemnat din oficiu, din petitul subsidiar, referitoare la reducerea cuantumului pedepselor stabilite de prima instanță în baza art. 75 alin. 2 lit. b C.pen., pe motiv că relația de concubinaj dintre inculpat și persoana vătămată se circumscrie împrejurărilor legate de comiterea faptelor, care diminuează gravitatea infracțiunii și periculozitatea inculpatului.

Așa cum s-a arătat în detaliu mai sus, inculpatul fiind o persoană matură, cu experiență de viață, a profitat de vulnerabilitatea persoanei vătămate, care avea un retard mintal, și de vârsta acesteia de 12 ani, care nu avea un psihic format pentru a-și da seama de consecințele faptelor sale, și fiind abandonat-ă de către părinții naturali și internată într-o instituție de ocrotire a minorilor, unde nu a găsit afecțiunea de care avea nevoie specifică stării de sănătate și a vârstei, s-a refugiat la locuința inculpatului pentru a suplini aceste nevoi, însă inculpatul a profitat de persoana vătămată, obligând-o să practice prostituția, sens în care apreciem că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. b C.pen., referitoare la împrejurările și circumstanțele în care au fost comise faptele și care ar diminua pericolul social al acestora, întrucât faptele comise de inculpat, raportat la condițiile și împrejurările în care au fost comise, nu diminuează gravitatea acestora, ci dimpotrivă, agravează pericolul social al faptelor, precum și efectele acestora asupra psihicului și stări i de sănătate a persoanei vătămate, care va rămâne marcată de aceste fapte comise de inculpat pe toată perioada vieții acesteia”, a precizat instanța.