Nici MHC-urile nu mai sunt ce-au fost! Microhidrocentrală distrusă de inundații și reparată vândută cu jumătate din prețul de construcție

Microhidrocentralele se numără printre business-urile cu potențial cel mai mare în țara noastră. Așa se face că în ultimele decenii au apărut MHC-urile ca ciupercile după ploaie. Un italian a crezut că dă lovitura cu un MHC la Cociu, însă vremea l-a lovit pe el și i-a distrus-o în nici 5 minute. Acum, la 3 ani de la incident, italianul încă se chinuie să o vândă, la jumătate din prețul de construcție.

Printre localitățile care au „în dotare” un MHC se numără și satul Cociu, din comuna Șintereag. Microhidrocentrala a fost gata în primăvara anului 2017. Aceasta era în teste, când vremea și Someșul Mare, care traversează localitatea i-a venit de hac.

În mai puțin de 5 minute, o viitură a adus bucăți mari de gheață de pe Someșul Mare, care au înghițit pur și simplu construcția.

Acolo se afla un paznic, care a reușit să se salveze în ultima clipă alături de câinii săi și un inginer de la CML, care urma să facă ultimele teste. Și acesta a reușit să se salveze în ultima clipă, autoturismul cu care venise să facă inspecția fiind pur și simplu luat pe sus de bucățile de gheață.

„Pagubele sunt imense. Te îngrozește, le-au intrat bucăți mari de gheață, de un metru cub, le-au spart tot ce înseamnă automatizare. Era în teste, urma să îi dea drumul. (…) A fost ca un tsunami, așa ceva nu am mai văzut. Când am fost la recepție și am văzut așa bijuterie, îți vine să plângi când vezi ce e acolo”, declara în 2017 primarul comunei Șintereag, Ioan Bob.

MHC-ul, scos la vânzare pe OLX

Investitorul italian, despre care nu se cunoaște mare lucru a investit la Cociu nu mai puțin de 7 milioane de euro. Vremea l-a speriat în așa hal pe investitor, încât a reparat cât a putut de repede MHC-ul și l-a scos la vânzare, tot în 2017, practic jumătate de an mai târziu. Încă de atunci, investitorul a lăsat mult din preț, practic cerând doar 4,2 milioane de euro. MHC-ul era vândut cu tot cu licențe, acreditări, autorizații de mediu și de la Apele Române.

Nimeni nu s-a înghesuit atunci să o cumpere, astfel că investitorul i-a dat totuși drumul. Trei ani mai târziu, microhidrocentrala de la Cociu este din nou scoasă la vânzare, de data aceasta pe piațaafacerilor.ro.

Potrivit anunțului, MHC-ul este în funcțiune și livrează energie în sistemul național, realizând anual o producție între 3.000-4.500 de MW. Aceasta este atestată ANRE din decembrie 2016 și are subvenție de 2,3 certificate verzi. Punctul de lucru se întinde pe 10.000 de metri pătrați.

Proprietarii sunt dispuși să ofere suport logistic și consultanță în preluarea și gestionarea afacerii. Momentan, aceasta are un singur angajat. Prețul a scăzut și el, de la 4,2 milioane de euro la doar 3 milioane de euro, adică mai puțin de jumătate din prețul de construcție.

43 de solicitări de emitere a autorizațiilor de mediu în 6 ani

În goana după obţinerea de certificate verzi acordate gratuit de statul român producătorilor de energie din resurse regenerabile, numeroase companii din România, şi nu numai, au întocmit proiecte pe care le-au depus la agenţiile de mediu în vederea obţinerii de autorizaţii pentru construirea de microhidrocentrale.

Potrivit legilor în vigoare, unei microhidrocentrale i se acordă câte 3 certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră produs în sistemul energetic naţional. Certificatele verzi însă sunt tranzacţionate la bursă valoarea unui astfel de certificat 27 şi 55 euro. În final însă costul acestor certificate sunt suportate de consumatori, costuri care încarcă cel mai mult factura pentru energie electrică.

La începutul lunii ianuarie 2014, WWF România reuşise să semneze un protocol cu Ministerul Apelor şi Pădurilor condus de Lucia Varga, prin care ministrul delegat s-a angajat să suspende începând cu ultima zi a aceleiaşi luni autorizarea microhidrocentralelor în ariile protejate şi să fie elaborată o lege pentru desemnarea zonelor unde aceste investiţii nu pot fi realizate. După plecarea Luciei Varga din fruntea ministerului nu s-a mai auzit nimic despre acest protocol.

Potrivit unui studiu publicat de Gazeta de Bistrița, isteria MHC-urilor era destul de mare acum câțiva ani. În perioada 2008-2014, Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a primit nu mai puțin de 43 de solicitări privind emiterea unor acorduri sau autorizații de mediu pentru construirea microhidrocentralelor pe cursurile râurilor din județ.

În total, acum 5 ani au fost autorizate și erau în funcțiune 12 microhidrocentrale, iar altele 23 primiseră acordurile de mediu și erau în diferite faze de construcție.

Din cele 35 de microhidrocentrale avizate până atunci, 16 se aflău în situl Natura 2000, în zona de protecţie, cele mai multe fiind în zona Cuşma (11 microhidrocentrale), alte trei sunt construite pe Someşul Mare Superior şi două în Munţii Rodnei.

Un individ cu antecedente penale visa un MHC la Colibița

Și „Marea de la Munte” era vizată de MHC-uri în urmă cu câțiva ani. În 2014, Hidroelectrica Transilvania SRL își anunța intenția de a construi o microhidrocentrală la Colibița. În spatele investiției, care chipurile ajungea la 200 de milioane de euro se afla o companie din Scandinavia.

Cel care își adjudeca această investiție era omul de afaceri Buzura Costan Vasile, care, potrivit unui buletin al Interpolului a fost extrădat din Germania și condamnat în anul 2005 la 5 ani de închisoare pentru contrabandă.

Șeful Agenției pentru Protecția Mediului, Sever Roman spunea atunci că dosarul prezentat de Hidroelectrica Transilvania nu era complet, societății cerându-i-se încadrarea în Planul Urbanistic Zonal, care întârzia să apară.

În aceeași perioadă o nouă societate comercială anunța că vrea să construiască o microhidrocentrală tot la Colibița. SC Colibița Energy Group, reprezentată de Hirsch Monica, și care avea asociați în Elveția. Problema e că societatea comercială apărea radiată în evidențele Registrului Comerțului încă din anul 2011.

Culmea, societatea comercială reușise să obțină avizul custodelui ariei protejate și anume al Asociației Proprietarilor de Pădure Bistrița-Năsăud, care nota că amplasamentul proiectului nu ar fi afectat habitatele naturale și/sau speciile sălbatice de interes comunitar și nu conduce la o deteriorare semnificativă sau pierderea totală a unor habitate naturale de interes comunitar.

Din fericire, niciuna dintre aceste microhidrocentrale nu s-a materializat. Niciuna nu a reușit să obțină avizele necesare, iar ulterior, transformarea Colibiței în stațiune a mai tăiat din avântul unora.

Andreea Moldovan