Deputatul USR de Bistrița-Năsăud, Cristina Iurișniți, care a efectuat recent o vizită la Tărpiu pentru a verifica problemele de mediu cu care se confruntă localnicii din apropierea depozitului de gunoi, dar și condițiile în care învață elevii din sat, descrie un tablou sumbru al zonei. „Am descoperit condiții precare în spațiul de joacă al copiilor și rețele de canalizare recent inaugurate din care curge apă direct în râu”, susține aleasa bistrițeancă.
Cristina Iurișniți spune că localnicii din Tărpiu se confruntă cu o serie de probleme grave din cauza depozitului de deșeuri din localitate
„La Tărpiu, localnicii sunt nevoiți să suporte permanent un miros pestilențial. Fermierii locali își cresc animalele în condiții de apă contaminată și între resturi de gunoi. Aceștia ne-au relatat despre animale decedate și pline de plastice. Râul Roșua este extrem de poluat datorită deversării levigatului de la depozitul de gunoi și a rețelei de canalizare. Atrași de miros, haite de câini hoinari și ciori fac imposibilă dezvoltarea de culturi în apropiere. Depozitele de gunoi au fost amplasate pe o suprafață ce era inițial pășune comunală. Deși zona arată ca o distopie de mediu, autoritățile plănuiesc inaugurarea celulei 2 de la Tărpiu pe un teren ce fusese pășune comunală și sunt în curs de obținere a autorizațiilor de mediu. Investiția totală preconizată, împreună cu o stație de tratare mecanico biologică este de 40 milioane euro„, transmite deputata bistrițeancă într-un comunicat.
Aceasta susține că a încercat să intre în interiorul perimetrului CMID, administrat de Vitalia, pentru a i se prezenta fluxul deșeurilor după intrarea în depozit, însă nu i s-a permis.
„Fiindcă există multe semne de întrebare legate de managementul deșeurilor în Bistrița-Năsăud, am încercat vizitarea CMID Tărpiu pentru a ni se prezenta un flux al deșeurilor după intrarea în depozit. Operatorul nu ne-a permis accesul deși inițial ni s-a sugerat să așteptăm.
Celula 1 de la Tărpiu este arhiplină și deșeurile sunt purtate de vânt în toate împrejurimile. Asta și deoarece, într-o majoritate covârșitoare (peste 90%), deșeurile din Bistrița-Năsăud sunt colectate în amestec și ajung la groapa de gunoi, nefiind valorificate.
Cu ocazia fiecărei investiții sau majorări de tarife ni se prezintă același discurs despre colectare selectivă și reciclare. Deși în urma investițiilor anterioare, CMID Tărpiu era pregătit să gestioneze colectarea selectivă (investiții de 141 milioane lei), iar colectarea selectivă era prevăzută în contractele cu operatorii încă din 2013, autoritățile au profitat de obligativitatea colectării pe 4 fracții pentru a accepta majorări de prețuri față de cele ofertate în cadrul licitațiilor„, arată Iurișniți.
„Consiliul Județean și primăriile din județ au acceptat prin ADI Deșeuri solicitările succesive de majorări de tarife, atât cu Vitalia (operatorul depozitului) cât și cu Supercom (operatorul contractului de salubrizare județean) precum și o prelungire a contractului cu Supercom de la 5 la 8 ani. Voi prezenta cu altă ocazie originea și detaliile majorărilor de tarife precum și normele absurde din Regulamentul de salubrizare ce ignoră instrumentul economic european \”plătește pentru cât arunci\” „, mai adaugă deputata bistrițeancă.
Cristina Iurișniți precizează că Legea mirosurilor, promovată de USR pentru a acoperi un vid legislativ ce ar putea veni în sprijinul localnicilor afectați de depozitele de gunoi, a trecut de Senat, însă „este blocată la Camera Deputaților de actuala majoritate parlamentară care refuză să o pună în dezbatere„.
