Pentru anul în curs, administratorul parcului industrial din Sărata a preconizat un profit de doar 1.500 de lei. Asta în condițiile în care Business Park deja funcționează de 5 ani și are deja câțiva locatari care cotizează.
La finalul anului trecut, conform unui raport prezentat consilierilor locali la ședința extraordinară din februarie, suprafața închiriată ajungea la 35.594 de metri pătrați.
Ce profit aducea această suprafață? Ei bine, taxa de administrare este de un euro pe metru pătrat pe an, adică suprafața de 35.594 de metri pătrați aducea la bugetul societății tot atâți euro. La aceasta se adaugă și taxa de superficie, care este de jumătate de euro pe metri pătrat pe an, adică 19.274 de euro.
Totalul veniturilor rezultate din închirierea suprafețelor din parc sunt de 54.868 de euro. Administratorul societății care se ocupă de parcul industrial, Ioan Magda este optimist și spune că pe la jumătatea acestui an, suprafața închiriată va ajunge la 45.000 de metri pătrați:
„Totodată se previzionează închirierea suprafețelor necesare atingerii indicatorilor asumați prin contractul de finanțare nr. 3603/2013, suprafețe ce la finele anului 2020 vor fi de 45.000 de metri pătrați. Totodată se previzionează închirierea suprafețelor necesare atingerii indicatorilor începând cu 1.07.2020”, se arată în același raport prezentat consilierilor locali.
Pentru anul acesta s-au previzionat cheltuieli în valoare de 131.000 de lei, din care 102.000 de lei reprezintă cheltuieli cu personalul. Societatea comercială are doar doi angajați, iar administratorul încasează lunar 7.000 de lei, reiese din niște calcule simple.
Profit „fabulos” de doar 1.500 de lei
Profitul estimat pentru anul acesta este cel puțin dezamăgitor, dacă ținem cont de faptul că parcul industrial deja funcționează de 5 ani. Se previzionează astfel un profit de doar 1.500 de lei…
Cu toate acestea, administratorul are în plan pentru anul acesta angajarea unei persoane cu atribuții tehnice în cadrul societății, dar și alocarea unei sume din venituri pentru consultanță juridică sub formă de serviciu externalizat și suplimentarea bugetului pentru promovare și publicitate. Momentan, pentru promovare și publicitate s-a alocat suma de 3.000 de lei.
Anul trecut, societatea comercială a înregistrat pierderi de 53.000 de lei, venitul realizat fiind de 132.640 de lei, iar cheltuielile de 186.550 de lei.
În 2016 s-au înregistrat pierderi în valoare de aproape 400.000 de lei, iar în 2017, pierderile s-au diminuat, ajungând la 276.000 de lei. Datoriile acumulate inclusiv la bugetul local a determinat Primăria Bistrița, prin Direcția de Taxe și Impozite, să execute silit firma care administrează Parcul Industrial.
A dat în judecată Primăria Bistrița
Această acțiune a municipalității a dus la micșorarea capitalului social al firmei, fiind la un pas de imposibilitatea de funcționare. Așa se face că administratorul Business Park Bistrița Sud s-a gândit să scoată SRL-ul din budă tocmai cu ajutorul municipalității, pe care a acționat-o în judecată.
SRL-ul ar datora Primăriei Bistrița aproape 440.000 de lei. Procesul a fost înregistrat în 2018, la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Business Park Bistrița Sud contestă practic deciziile referitoare la obligațiile fiscale ale SRL-ului.
Este vorba despre taxele pe clădiri în valoare de 24.000 de lei, taxe pentru teren extravilan – 3.000 de lei și taxe teren intravilan în valoare de peste 400.000 de lei. La începutul acestui an, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dat dreptate Business Park Bistrița Sud și a cerut Primăriei Bistrița să anuleze deciziile de impunere. Legislația pare să fie de partea SRL-ului care administrează Parcul Industrial:
„Pe de altă parte, prin art. 257 alin. 1 lit. 1) Legea nr. 571/2003 prevedea faptul că „Impozitul pe teren nu se datorează pentru: terenurile parcurilor industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii.” Legea fiind și în acest caz, Legea nr. 186/2013, privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, care la art. 20 alin. 1 prevede ca „Titlul de parc industrial conferă administratorului și rezidenților parcului dreptul la următoarele facilități: b) scutire de la plata impozitului pe terenuri, corespunzător terenului aferent parcului industrial, potrivit prevederilor art. 257 lit. 1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în motivarea sentinței date de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Primăria Bistrița a contestat această hotărâre, procesul mutându-se la Curtea de Apel Cluj. În toamna anului trecut s-a pronunțat și Curtea de Apel Cluj, care a dat dreptate parcului industrial și a menținut hotărârea Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Acesta nu este singurul proces în care este implicat parcul industrial. Anul trecut, Banca Transilvania cerea instanței să îi aprobe proprirea pe conturile administratorului parcului industrial, pentru datorii de 149.256 de lei.
„Admite cererea de validare de poprire formulată de creditoarea BT S.A., în contradictoriu cu debitorul MI şi terţul poprit SB PB SUD S.R.L. Validează poprirea înființată de B.E.J. Coroian Vasile, în dosarul execuţional nr. 390/2019, față de terțul poprit. Obligă terțul poprit la plata către creditoare a sumelor datorate debitorului, în limita creanţei de 149.256,33 lei. Obligă terţul poprit să achite creditoarei suma de 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru”, se arăta în decizia Judecătoriei Bistrița de la mijlocul anului trecut.
În toamnă, Ioan Magda cere la Judecătoria Bistrița suspendarea provizorie a executării, însă judecătoria respinge cererea de suspendare.
Firma care administrează parcul industrial a fost înființată de către municipalitate în 2012. Parcul Industrial a fost inaugurat în 2015, în urma unei investiții de 6 milioane de euro din fonduri europene.
Practic, în primii doi ani, după inaugurare, firma care administrează parcul industrial a înregistrat pierderi.
În jur de 10 firme s-au arătat dornice să își mute activitatea acolo. Abia anul trecut primele două firme și-au și început activitatea în Parcul Industrial. Este vorba despre o firmă din București, care produce acolo componente din plastic pentru construcții și una de construcții metalice.
Cei care aleg să își mute activitatea în Parcul Industrial beneficiază de mici reduceri, precum scutirea de la taxa pentru autorizația de construcție, care reprezintă 1% din valoarea investiției, la care se adaugă scutirea de impozit pe teren sau scutirea de impozit pe clădiri.
Societățile comerciale ce urmează să se instaleze în Parcul Industrial au de plătit anual 32.075 de euro că funcționează acolo, 22.300 de euro pentru administrare și 9.775 de euro pentru concesiune.
Andreea Moldovan
Ma … n-ati gresit (?) … nu cumva este o poza se la NASCA din Peru … ? Poate au aterizat acolo niste ” blide azvarlite ” de pe undeva … si n-ati bagat de seama …
LOC DE ATERIZAT OZEN -URI !fara taxa de aterizare .Puteau sa creezeun cartier pentru asiatatii sociali si containere .
Exact ! Acolo puteau sa adune toti cersetorii si soiosii societatii… in ” containere ” sau ” padocuri ” precum si cainii hoinari si telelei .