Primarul Grapini nu renunță la domeniul schiabil și a refăcut SF-ul! Investiția, estimată la 39 milioane euro

Valentin Grapini, primarul comunei Rodna, nu renunță la domeniul schiabil pe care îl vede materializat cel târziu în 2024. Asta după ce la începutul acestui an, Agenția pentru Protecția Mediului a respins solicitarea de obținere a acordului de mediu. În spatele acestor mici probleme pare a fi firma care a întocmit studiul de fezabilitate, căreia autoritățile locale i-au reziliat deja contractul.

Începutul acestui an a venit cu vești proaste pentru Valentin Grapini, primarul comunei Rodna, care își dorește realizarea unui domeniul schiabil la poalele Munților Rodnei. Agenția pentru Protecția Mediului a respins, în data de 10 ianuarie solicitarea de obținere a acordului de mediu. Asta după ce instituția a cerut în trei rânduri, pe parcursul a doi ani, atașarea unui memoriu la dosar.

Se pare că documentația nu a fost completată, după cum au solicitat cei de la Agenția pentru Protecția Mediului, astfel că, la început de 2020, solicitarea a fost respinsă. De vină pentru această situație ar fi o firmă din Bistrița, care a întocmit studiul de fezabilitate al proiectului și care nu a depus la dosar memoriul cerut de APM.

„Respinge solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Dezvoltarea domeniului schiabil Valea Vinului, comuna Rodna”, propus pentru a fi amplasat în localitatea Valea Vinului, comuna Rodna, fond forestier proprietatea publică aparținând comunei Rodna, jud. Bistrița-Năsăud. Motivele care au stat la baza deciziei sunt următoarele:

-prin adresele nr. 11338/5.11.2018, nr.  7946/20.06.2019 și nr. 14384/28.11.2019 s-au solicitat completări la documentația depusă;

-până la data prezentei completările solicitate nu au fost depuse”, arată în motivarea respingerii cei de la Agenția pentru Protecția Mediului.

Blocat de firma în cauză, Valentin Grapini a luat taurul de coarne și a reziliat contractul cu firma respectivă, mai ales că erau probleme și cu studiul de fezabilitate întocmit de aceasta. A încheiat un nou contract cu o altă firmă, iar studiul de fezabilitate al proiectului a fost refăcut, documentația urmând să fie redepusă, în cel mai scurt timp, la Agenția pentru Protecția Mediului pentru obținerea acordului de mediu.

Cele două ture de alegeri care vor avea loc anul acesta îl cam țin pe loc pe Grapini, care spune că anul acesta va fi unul de pregătire a documentației, întrucât nu crede că va fi finanțat proiectul dată fiind situația politică. Acesta crede că și schimbarea guvernului l-a afectat și l-a blocat. Cu toate acestea, Valentin Grapini vede investiția materializată până în 2024, deși este vorba de nu mai puțin de 22 de kilometri de pârtie.

„Dacă lucrurile erau într-o normalitate, dacă Guvernul nu pica, eu până în decembrie anul trecut trebuia să semnez contractul cu Ministerul Turismului. Dar mișcările acestea politice ne-au făcut să batem pasul pe loc. Eu preconizez ca în perioada 2020-2024, adică ca în următorii 4 ani să se termine investițiile. Având în vedere faptul că anul acesta sunt două rânduri de alegeri nu vom putea face mare lucru. Ne vom pune la punct cu tot ce trebuie”, a declarat Valentin Grapini pentru Gazeta de Bistrița.

39 de milioane de euro pentru 7 pârtii

Valentin Grapinii nu vrea o pârtie de schi, ci șapte, care însumează 22 de kilometri dispersați în zona Valea Vinului. Cinci pârtii ar fi de sine stătătoare, iar două de legătură. Potrivit proiectului, pârtia numărul unu are o lungime de 2.467 de metri, pârtia numărul doi se va întinde pe 1.467 de metri, pârtia numărul trei pe 3.434 de metri, pârtia numărul șase pe 1.714 metri, iar pârtia șapte pe 1.456 de metri. Pârtiile patru și cinci sunt de legătură și au o lungime de 1.266 de metri și respectiv 997 de metri.

Întreaga investiție ar urma să se ridice la 39 de milioane de euro. La un calcul simplu, o medie a costurilor fără să mai ținem cont de lungimile fiecărei pârtii, constatăm că o pârtie de schi ajunge să coste circa 5,5 milioane de euro. Cam atât a cheltuit și Primăria Bistrița pe Pârtia Cocoș, însă aceasta, pe lângă faptul că este mult mai scurtă, este pe departe de a fi funcțională, în special în perioadele fără zăpadă. Banii alocați pentru pârtia de la Bistrița nu au inclus toate dotările și nici măcar tunuri de zăpadă suficiente, astfel că municipalitatea pompează anual sume frumușele în acest proiect care nu și-a dovedit eficiența și nici măcar sustenabilitatea.

Proiectul de la Valea Vinului al lui Grapini prevede două instalații de transport pe cablu, una dintre ele fiind mixtă, dotată atât cu telescaune, cât și cu gondole, care sunt intercalate. Instalația mixtă ar avea gondole cu 8 locuri și telescaune cu 6 locuri, capacitatea de transport fiind de 2.400 de persoane pe oră. A doua instalație de transport pe cablu este de tip telescaun și este prevăzută cu 6 locuri și o capacitate de transport de 2.400 de persoane pe oră.

„Combinând telegondola, cabinele și telescaunele, se asigură o siguranță a pasagerilor mult mărită, în special pentru copii, din moment ce cabinele, telegondolele sunt închise și securizate pe tot timpul călătoriei între stația de plecare și cea de sosire. Gradul ridicat de confort, din moment ce cabinele (telegondolele) sunt complet închise, ceea ce oferă posibilitatea de funcționare și în cazul în care condițiile meteorologice sunt mai nefavorabile. Posibilitatea de utilizare a instalației fără nicio schimbare, atât în timpul iernii pentru activități de iarnă, cât și în perioada estivală. Versatilitatea crescută, posibilitatea de a transporta nu numai persoane, dar și a materialelor. Nu în ultimul rând, costurile vor fi mai scăzute în cazul instalației mixte față de telescaun, aceasta la aceiași capacitate de transport de persoane”, se arată în proiect.

Supersnow nu a fost bună la Bistrița, dar e bună la Rodna

Culmea, Primăria Rodna lucrează cu firma poloneză Supersnow, la care a apelat și Primăria Bistrița. Ovidiu Crețu s-a arătat dezamăgit de Supersnow, aruncând vina în ograda lor pentru mărirea capacității pompei care aduce apă din râu în lacul de acumulare al Pârtiei Cocoș și a pompei care duce apa din lac la tunurile de zăpadă. Edilul susținea că reprezentanții firmei poloneze nu îi răspund la telefon.

Potrivit unui răspuns dat celor de la Bistrița Business, cei de la Supersnow au însă o altă variantă și acuză Primăria Bistrița că ar fi tergiversat semnarea contractului, prin intermediul unor clarificări. Supersnow a participat și la licitația de livrare a trei generatoare de zăpadă, care a ajuns să fie tranșată tot la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Și în acest caz s-a întârziat destul de mult cu livrarea tunurilor de zăpadă.

Primarul comunei Rodna, Valentin Grapini este însă foarte mulțumit de firma poloneză, pe care a și vizitat-o și de unde a primit informații de specialitate, fiind astfel convins de profesionalismul celor care lucrează acolo.

„Oamenii ăștia pot mâine să aducă 100 de tunuri în Bistrița, nu două cât s-au cumpărat. Sunt niște lucruri care nu se pot spune…”, a precizat Valentin Grapini, fără însă a da mai multe detalii.

Totodată, primarul comunei Rodna a ținut să precizeze că fiecare ban a fost foarte bine gândit și astfel, fără a cheltui sume exorbitante, ar putea implementa acest proiect cu impact major pentru comunitatea pe care o conduce.

Potrivit lui Valentin Grapini, odată realizate cele 7 pârtii care formează domeniul schiabil, în zonă s-ar crea multe locuri de muncă, în condițiile în care în apropiere este și stațiunea Sângeorz Băi. Astfel s-ar putea realiza, în parteneriat cu primăriile din zonă, o microregiune în care turismul ar putea prinde rădăcini puternice, indiferent de sezon.

Andreea Moldovan