Președintele Bistrița Civică cere public noi explicații șefului ADI Deșeuri

Președintele Bistrița Civică, Florin Chereji, cere o serie de explicații Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în județul Bistrița-Năsăud (ADI Deșeuri BN) în legătură cu calculul taxei de salubrizare, modalitatea de colectare selectivă, principiul “plătești cât arunci”, debandada de la punctele de colectare, dar și ce anume trebuie colectat selectiv.

După ce au fost majorate tarifele la colectarea deșeurilor municipale (atât în mediul urban, cât și în rural), cei mai afectați sunt cetățenii municipiului Bistrița, în condițiile în care aceștia au beneficiat de o subvenție de circa 4 lei/persoană, de la bugetul local. În loc de circa 10/persoană, cât a fost tariful în ultima vreme anul trecut, bistrițenii au plătit efectiv aproximativ 6 lei din buzunarul propriu. După adoptarea noului tarif, de 11,5 lei, majorarea a fost resimțită în mod  clar mult mai tare decât în celelalte trei orașe din județ, unde cetățenii mai scot 1,5 lei/persoană din buzunare.

De unde 8,12?

Ca să liniștească apele, cei de la ADI Deșeuri au ieșit cu o serie de explicații cu privire la tarife, însă nu suficient de lămuritoare.

Astfel, președintele Asociației Bistrița Civică, Florin Chereji, a cerut public, prin intermediul unei scrisori deschise, o serie de clarificări.

“În sfârșit, ADI Deșeuri a ieșit public cu câteva explicații privind viitorul colectării deșeurilor menajere și reciclabile și tarifele percepute. Rămân, totuși, multe lucruri neelucidate, «în ceață», pe care ADI Deșeuri trebuie să le lămurească.

Trimit această scrisoare și la ADI Deșeuri și în spațiul public. Solicit un răspuns la toate întrebările și cred că ar fi bine ca toate cele de mai jos să fie lămurite și în spațiul public. Sugerez, pe această cale, ca ADI Deșeuri să organizeze o dezbatere publică la care să răspundă întrebărilor cetățenilor și să primească sugestii pentru îmbunătățirea sistemului de colectare a deșeurilor”, a scris Chereji.

Potrivit președintelui Bistrița Civică, ADI Deșeuri nu a lămurit problema majorării tarifului de colectare.

“În spațiul public a circulat varianta majorării cu 75% a taxei de salubrizare. Fals. Taxa a crescut în mediul urban de la 9,9 lei/lună/persoană la 11,5 lei, ceea ce însemnă o creștere cu 16,16%. Problema cu cei 75% provine din faptul că până în anul 2019, la Bistrița s-a acordat o subvenție de 3,3 lei/lună/persoană care nu mai este certă din 2020 încolo. Și chiar dacă viceprimarul Niculae a ieșit cu promisiunea electorală că va propune menținerea subvenției și în anul 2020, mai devreme sau mai târziu și bistrițenii vor trebui să achite taxa nominală. Trebuie menționat că în mediul rural majorarea taxei de salubritate este efectiv cu peste 100%, a crescut de la 3 la 6,5 lei/persoană/lună.

Dar nebuloasa continuă: în ultimele ieșiri în spațiul public, directorul ADI Deșeuri vorbește de o taxă de 8,12 lei/om/lună nu 9,9. De unde a apărut cifra de 8,12? Dacă extragem TVA de 19% din 9,9 lei găsim 8,12. Dle Plaian lămuriți problema, 11,5 lei/om/lună conține și TVA? De unde ați scos 8,12 taxa din 2019?”, a punctat Florin Chereji.

Cum e cu colectarea în pubelele galbene?

Acesta are o serie de nelămuriri, justificate de altfel, cu privire la colectarea selectivă prin intermediul pubelelor galbene care vor fi distribuite până la 1 martie, cetățenilor care locuiesc la case.

“Dl.Plăian a afirmat că fiecare cetățean care locuiește la casă trebuie să «livreze» minim 6 pubele galbene, altfel va fi penalizat. E o explicație foarte hazardată și incorectă, sau nu este dusă până la capăt. Cipul pubelei galbene dă operatorului informația despre locația cetățeanului/gospodăriei care are acea pubelă în custodie, îi dă și informații privind volumul/masa de reciclabil colectat de la acel cetățean sau gospodărie? De ce pun întrebarea: pubela galbenă se poate umple cu 10-15 flacoane PET de 5-7 l, dacă un cetățean livrează 6 pubele/an umplute astfel nu va mai fi penalizat?”, a arătat Chereji.

Acesta a mai precizat că, în luna noiembrie cetățenii care locuiesc la case au primit un pliant în care se dau câteva informații minimale despre frecția uscată, reciclabilă, că se va colecta de la case tot a doua săptămână cele de plastic/metal în sacul galben, iar sticla și hârtia/carton se va depozita la containerele semi-îngropate din zona caselor.

“Sunt foarte multe cartiere în oraș unde nu sunt semi-îngropate la case, sunt zone cu locuințe mixte blocuri și case. Cei de la case pot depozita sticla și hârtia/cartonul la cel mai apropiat container albastru (hârtie) sau verde (sticla)?”, a mai adăugat președintele Asociației Bistrița Civică.

Aplicarea principiului “plătește cât arunci”, în aer

Florin Chereji a mai scos în evidență și faptul că nu s-au dat explicații privind aplicarea principiului că fiecare plătește cât gunoi aruncă.

“Cum măsurați cantitatea de deșeu rezidual pe care operatorul îl colectează de la case? Va cântări operatorul pubela neagră? Puneți cip și pubelei pentru deșeurile reziduale(fracția umedă)?

La blocuri, fracția umedă se va depune în containerele de 110 l, închise într-o incintă la care accesul se face pe bază de cartelă de acces. Operatorul poate afla cel mult de câte ori s-a dus gunoi de către un apartament nu și ce cantitate. Se va face o medie care se va distribui pe fiecare apartament arondat la țarcul respectiv? Vor fi „sancționați” cu aceeași taxă și cei ce duc gunoi mult și cei ce depozitează o cantitate infimă”, a menționat acesta.

Măsuri drastice împotriva celor care nu respectă regulile

Totodată, Chereji îi cere directului ADI Deșeuri, Pavel Plăian, să oprească debandada de la punctele de colectare, atrăgându-i atenția că fără aplicarea unor măsuri punitive aspre celor care nu respectă regulile totul devine un cerc vicios.

“Dl.Plaian a afirmat că ADI Deșeuri a solicitat amplasarea de camere de filmat la punctele de colectare pentru a-i depista pe cei nu respectă regulile de colectare selectivă și de depozitare a deșeurilor. Trebuie implementat cât de repede acest sistem de supraveghere, așa-numitul Big Brother, altfel vom fi îngropați, în continuare, în gunoaie.

Instituțiile publice să-și facă treaba, să-și îndeplinească atribuțiile. Poliția locală ar putea să devină o instituție credibilă în comunitate dacă se va face ordine la punctele de colectare. Măriți amenzile pentru cei ce nu se conformează și faceți public informații privind sancționarea celor ce nu respectă regulamentele de conviețuire într-o colectivitate civilizată”, este de părere președintele Bistrița Civică.

Ce facem cu ambalajele mixte?

O altă lămurire cerută celor de la ADI Deșeuri este legată de colectarea selectivă, în condițiile în care sunt multe deșeuri care intră în categoria celor reciclabile.

“La care pubelă punem:

• Ambalajele mixte de plastic – hârtie (sunt produse livrate în cutie de plastic pe care e lipită eticheta și/sau instrucțiunile de utilizare);
• Tuburile spray;
• Cabluri electrice, au conductor metalic și izolația de plastic;
• Ambalaje mixte carton-folie metal. Sunt multe produse care pe interiorul recipientului au folie de aluminiu, unde le punem, că nu putem separa folia de carton?
• Flacoanele în care se livrează ulei comestibil se pun la reciclabil (plastic sau sticlă) sau la fracția umedă?
• Hârtia de la pachetele de unt nu poate fi curățată complet, o punem la fracția umedă sau la reciclabil hârtie/carton?
• Deșeurile textile unde se depozitează?

Cu siguranță sunt foarte multe deșeuri care pot fi reciclate. Pentru viitorul nostru, pentru viitorul omenirii, hai să ne mobilizăm. Sunt convins că marea majoritate a bistrițenilor vor respecta regulile! Bistrițenii vor să trăiască într-un mediu curat, dar sunt exigenți, dacă plătesc un tarif vor să vadă servicii de calitate!” a mai arătat la finalul scrisorii deschise Florin Chereji.