În urmă cu câteva zile, Curtea de Apel Cluj a obligat instanța de la București să le comunice unor procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii mai multe informații publice despre modul de repartizare a unor dosare către completurile de judecată. Dosarul are legătură cu raportul Inspecției Judiciare din care procurorii din CSM au șters pasajele nefavorabile fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi.
Cenzură pentru Kovesi
Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a ciopârțit Raportul de control al Inspecției Judiciare privitor la eficiența managerială a conducerii Direcției Naționale Anticorupție, efectuat în vara lui 2017, și a eliminat din vastul document toate referirile negative privitoare la activitatea deficitară a fostei șefe DNA Laura Kovesi.
O dovedește plângerea prealabilă formulată de inspectorul șef al Inspecției Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru, împotriva Hotărârii nr. 686 din 31 octombrie 2017 a Secției pentru procurori din CSM, prin care a solicitat revocarea în parte a deciziei Consiliului, acuzând CSM că nu are text legal pentru a limita sau chiar înlătura situațiile de fapt constatate de inspectorii judiciari.
În cuprinsul Plângerii prealabile a inspectorului șef Lucian Netejoru se arată că Secția pentru procurori a CSM a intervenit nelegal în conținutul Raportului de control al Inspecției Judiciare – „deși membrii CSM nu au atribuții de inspectori judiciari, iar constatările acestora din urmă nu pot fi înlăturate de către Secția de procurori întrucât ar reprezenta o încălcare a principiului independenței inspectorilor judiciari” – dispunând excluderea unor pasaje importante din Raport sau limitarea unor concluzii ale inspectorilor judiciari care au efectuat verificările din vară de la DNA.
Inspectorul șef a făcut referire la menținunile privind o posibilă repartizare neechilibrată a cauzelor de către fostul procuror șef Laura Kovesi, pe care CSM le-a exclus din Raport, înlăturând astfel și situațiile de fapt constatate de către inspectorii judiciari în cadrul controlului, aspecte care au fundamentat ulterior întocmirea sesizărilor din oficiu față de conducerea DNA.
Secția pentru procurori a CSM a argumentat eliminarea sau limitarea unor importante mențiuni din Raportul de control de la Inspecția Judiciară prin aceea că afirmațiile inspectorilor reprezintă constatări și concluzii proprii ale acestora.
Inspectorul șef Lucian Netejoru a apreciat ca nelegală și eliminarea de către CSM a pasajelor din raport privitoare la comunicarea defectuoasă a inspectorilor judiciari cu șefa DNA Laura Kovesi. Mai exact, era vorba despre mențiunile făcute de unii inspectori care arătau că șefa DNA Laura Kovesi le-a refuzat accesul la anumite dosare sau informații sau că au solicitat anumite documente și li s-au prezentat de fapt alte situații. Aceste eliminări au fost făcute în situația în care controlul IJ viza și comunicarea în limite normale cu conducătorul instituției, în speță Laura Kovesi: ”Aspectele reținute privind conduita procurorului șef direcție aveau bază factuală, care au și format obiectul unei sesizări disciplinare din oficiu a Inspecției Judiciare”.
Potrivit documentului, Secția pentru procurori a CSM a justificat eliminarea din Raport a pasajelor care afectau imaginea șefei DNA prin aceea că ”reprezintă simple aprecieri subiective fără bază factuală și care exced tematicii de control”.
Plângerea prealabilă a inspectorului șef Lucian Netejoru a fost soluționată de Secția pentru procurori a CSM în sedința din 19 februarie 2018, fiind, evident, „respinsă ca inadmisibilă”.
Inspecția Judiciară a dat în judecată
CSM
IJ a dat CSM în judecată pentru că a cenzurat constatări negative din raportul
întocmit după controlul la DNA. Curtea de Apel București a arătat că procurorii
din CSM au dat dovadă de exces de putere când au respins o plângere a
inspectorilor IJ, ce făcea referire la faptul că unele obiecțiuni privind
controlul la DNA nu au fost luate în considerare.
Decizia a fost dată în mai 2018 de judecătorul Doina Ungureanu și nu este
definitivă. Magistratul s-a pensionat după câteva luni de la pronunțarea
sentinței.
Ce au cerut procurorii CSM
Patru procurori, membri ai CSM – Tatiana Toader (în prezent președinte al Secției pentru procurori din CSM), Nicolae Solomon (președinte al Secției pentru procurori din CSM în 2019), Cristian Ban (președinte al Secției pentru procurori din CSM în 2017) și Florin Deac – au deschis în noiembrie 2018 un proces împotriva Curții de Apel București. Aceștia au solicitat instanței de la Cluj să oblige CAB să comunice modul în care a fost desemnat președintele de judecată în procesul în care Inspecția Judiciară a dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii.
Dosarul ajunsese la acest magistrat după ce completul care primise inițial cazul ar fi fost desființat.
Așa că cei patru procurori cereau Curții de Apel București mai multe informații: decizii ale Colegiului de Conducere a Curții de Apel București privind situația completului desființat, cum s-au repartizat dosarele pe care le avea spre soluționare acest complet, modul de desemnare a judecătoarei Doina Ungureanu în acest proces, înscrisurile din care rezultă imposibilitatea de participare în ședințele din datele de 3 mai 2018 si 31 mai 2018 a judecătorilor aflați pe lista de permanenta înaintea Doinei Ungureanu, precum și alte explicații suplimentare.
Curtea de Apel București le-a răspuns că anumite informații solicitate nu pot fi comunicate, iar pe de altă parte, unele dintre date puteau fi accesate pe site-ul instanței, www.cab1864.eu.
Procurorii au câștigat la Curtea de Apel Cluj
Pentru obținerea informațiilor, procurorii au deschis un proces. Inițial, acesta a fost deschis la Tribunalul Maramureș, dar a fost strămutat la Tribunalul Bistrița Năsăud.
Prima instanță a respins cererea membrilor CSM, dar Curtea de Apel Cluj le-a dat dreptate.
”Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții Deac Florin, Nicolae Andrei Solomon, Cristian Mihai Ban și Toader Tatiana în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel București.
Obligă pe pârâta-intimată la comunicarea către reclamanții-recurenți a informațiilor solicitate prin cererea înregistrată prin fax la Curtea de Apel București la data de 6 septembrie 2018. Prezenta decizie este definitivă”, se arată în soluția pe scurt a Curții de Apel Cluj.
