Hotelul Diana, sub lupa anchetatorilor încă de la începutul anului! Primele probe concrete legate de activitatea de proxenetism au apărut în august

Administratorul Hotelului Diana  – Ioan Rus, și directorul aceleiași unități – Garofița Moldovan, au fost acuzați luna trecută de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița de proxenetism. Cei doi au fost săltați de oamenii legii și reținuți, mai apoi fiind duși în fața instanței cu propunere de arestare preventivă. Judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Bistrița, iar mai apoi cel de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au dat undă verde doar pentru arestarea lui Rus, în timp ce directoarea a fost pusă doar sub control judiciar. Măsuri preventive au fostluate și în privința firmei sub umbrela căreia activează Hotel Diana. Gazeta de Bistrița a intrat în posesia încheierii penale de arestare preventivă a Judecătoriei Bistrița în acest caz.

Scandalul care s-a iscat de ceva vreme în jurul Hotelului Diana este departe de a se fi stins. Procurorii au pus sub lupă unitatea hotelieră de vreme bună, iar în februarie 2019 au deschis un dosar penal IN REM pentru infracțiunea de proxenetism, oamenii legii bănuind că acolo nu se întâmplă lucruri curate.

În august au fost eliberatemai multe tinere, după ce una dintre ele reușise la un moment dat să își anunțe mama, domiciliată în București, că este sechestrată într-o cameră a hotelului de către trei tineri și că a fost forțată să se prostitueze, la jumătatea lunii noiembrie au fost arestate două femei, mamă și fiică, sub acuzații de trafic de persoane și proxenetism, iar după circa o săptămână a venit rândul administratorului și a directorului unității să fie săltați de procurori, tot pentru infracțiuni de proxenetism.

Polițiștii au vizat ilegalitățile din hotel încă din februarie

În referatul cu propunerea de arestare preventivă a lui Rus și a directoarei Moldovan, procurorii arată că în pe 19 februarie 2019, polițiștii de la Investigații Criminale s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în Hotelul Diana se desfășoară activități de proxenetism, cercetarea fiind efectuată IN REM, adică cu privire la faptă, nu la persoane. Acțiunea penală cu privire la Ioan Rus și Garofița Moldovan a fost pusă în mișcare pe 20 noiembrie, iar a doua zi oamenii legii au descins la hotel. După percheziții, cei doi au fost duși la audieri, reținuți, iar mai apoi duși în fața instanței, Ioan Rus cu propunere de arestare preventivă, iar Garofița Moldovan pentru arest la domiciliu.

“În fapt, s-a reținut faptul că în incinta Hotelului Diana din Bistrița, prestează activități sexuale contracost, mai multe persoane de sex femeiesc, iar numitul Rus Ioan, administrator al Hotel Diana din Bistrița, înlesnește practicarea prostituției prin punerea la dispoziție a camerelor hotelului, diferitelor persoane de sex femeiesc, care prestează servicii sexuale contracost, fără a le înregistra în registrul de evidență a persoanelor cazate. (…)

Activitatea desfășurată de către Rus Ioan aduce atingere celor mai elementare valori sociale, anume bunele moravuri din cadrul relațiilor de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență”, au precizat procurorii în referatul de arestare preventivă.

Potrivit anchetatorilor, la acel moment aveau suficiente probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor și, mai mult, ar fi înlăturat pericolul pentru ordinea publică pe care aceștia îl reprezintă.

“Cu privire la evaluarea gravității faptei, reținem că fapta comisă de către inculpați reprezintă fenomene deosebit de periculoase în societate”, a menționat procurorul de caz, potrivit documentului instanței

Pe lângă propunerea de arestare preventivă a celor doi, procurorii au solicitat instanței să dispună și încetarea activității hoteliere pentru 60 de zile, în Hotelul Diana.

Motivele luării măsurii preventive față de persoana juridică (…) reprezentată de fratele inculpatului Rus Ioan, (…), reprezintă pionul central al întregii activități infracționale desfășurată de aceasta, precum și de persoanele fizice inculpate în cauză”, a arătat reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița.

“Fetițe”, și “privighetori” în Hotelul Diana! Rus, pericol public

Examinând propunerea procurorului, prin prisma probelor administrate, instanța a ajuns la concluzia că în cauză erau întrunite cumulativ condițiile impuse de legiuitor pentru a fi dispusă arestarea preventivă, în ce-l privește pe Ioan Rus.

“Împrejurarea că inculpatul, cu intenție, a înlesnit practicarea prostituției prin punerea la dispoziție a camerelor hotelului diferitelor persoane de sex femeiesc care prestau servicii sexuale contracost, reiese și din împrejurarea că inculpatul se interesa frecvent la recepție de numărul escortelor cazate în hotel, întrebând recepționerii dacă sunt cazate «fetițe», respectiv «priveghetori», solicitând totodată și informații personale despre acestea (cum arată, de unde sunt, câți ani au sau dacă au sau nu clienți). (…)

În contextul acestor declarații, judecătorul reține că în speță există date și informații care conving un observator obiectiv și imparțial ca inculpatul să fi săvârșit infracțiunea de proxenetism (…). (…)

Mai mult, raportat la gravitatea faptei , la perioada desfășurării activității infracționale, la modul și circumstanțele în care a fost comisă, dar și la restul datelor ce caracterizează persoana inculpatului, judecătorul apreciază că privarea de libertate a acestuia apare ca fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, precum și pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, privarea de libertate a inculpatului apare ca fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, deoarece faptele de genul celei presupus a fi săvârșită de inculpat au o rezonanță negativă în rândul opiniei publice, afectează echilibrul social firesc și creează o stare de dezaprobare publică și indignare în comunitatea locală, ceea ce presupune o intervenție promptă din partea organelor judiciare pentru a stabili ordinea de drept.

Conceptul de ordine publică în înțelesul legii penale trebuie înțeles ca o reacție față de anumite stări de lucruri negative cu impact imediat asupra opiniei publice. Un astfel de impact imediat și mediatic există categoric în rândul opiniei publice, dată fiind perseverența infracțională într-un timp relativ scurt, astfel că se apreciază că în prezent se poate vorbi de existența unor temeri, în sensul că față de fapta pentru care este cercetat inculpatul Rus Ioan, lăsarea acestuia în libertate ar produce oprobiul și pericol public, aspecte deduse din analiza postărilor de pe rețelele sociale.

Pericolul social derivă și din persoana inculpatului care, prin activitatea sa, a avut o conduită de natură a leza relațiile sociale referitoare la bunele moravuri din cadrul relațiilor de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență, libertatea sexuală, demnitatea și integritatea corporală a unei persoane. (…)

Raportat la aceste împrejurări, judecătorul reține că doar o măsură privativă de libertate ar fi de natură a contribui la apărarea ordinii de drept, demonstrând promptitudinea unei intervenții energice din partea organelor judiciare care într-o asemenea manieră își aduc aportul la restabilirea ordinii publice”, a arătat instanța în document.

Directoarea, prea puțin implicată în activitatea infracțională

În ceea ce o privește pe Garofița Moldovan, judecătorul de drepturi și libertăți a ajuns la concluzia că există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că ar fi comis fapta de care este acuzată. Însă procurorii nu au convins foarte tare instanța că femeia ar merita să fie arestată preventiv la domiciliu, în condițiile în care judecătorul a arătat în încheierea penală că aceasta a avut o implicare redusă în activitatea infracțională.

Potrivit instanței, în cazul directoarei Hotelului Diana, probele administrate doar conturează bănuiala rezonabilă“ că aceasta ar fi săvârșit infracțiunea, fără a fi nevoie “ca tăria probelor să fundamenteze o hotărâre de condamnare”.

“Referitor la restul condițiilor ce trebuie îndeplinite, se constată că o măsură preventivă privativă de libertate nu este proporțională cu gravitatea acuzației aduse și nici necesară pentru realizarea scopului urmărit, respectiv al asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni. (…)

Tot aici trebuie subliniat că măsurile privative de libertate reprezintă măsuri excepționale ce pot fi impuse numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de lege și doar atunci când măsurile preventive restrictive de libertate nu sunt suficiente pentru atingerea scopului urmărit.

Având în vedere aceste considerente, raportat la implicarea redusă a inculpatei în activitatea infracțională ce face obiectul cauzei, pentru evitarea riscului obstrucționării cercetărilor penale, respectiv pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal judecătorul constată că față de inculpata Moldovan garofița este suficientă și necesară doar instituirea măsurii preventive a controlului judiciar, nefiind justificată privarea acesteia de libertate”, a arătat judecătorul de drepturi și libertăți în încheierea penală, acesta luând măsura controlului judiciar față de directoarea hotelului.

Interdicții impuse firmei și o cauțiune piperată

În ceea ce privește încetarea activității hoteliere pentru o perioadă de 60 de zile, aceasta a fost respinsă de către instanță, fiind considerată o măsură mult prea dură, care ar crea dezechilibre în activitatea acesteia, care ar avea un consecințe grave atât asupra firmei, cât și asupra angajaților.

“Astfel, referitor la suspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetată, cu titlu preliminare, judecătorul reține că măsurile preventive nu pot fi dispuse față de persoana juridică, dacă, la momentul procesual la care se analizează propunerea procurorului privind luarea măsurii, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru tragerea la răspundere penală a persoanei juridice.

Persoana juridică de drept privat răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite prin acțiunile de realizarea a obiectului de activitate ori săvârșite prin acțiunile executate în numele său sau în interesul său. Prin urmare, răspunderea penală a persoanei juridice este generală, putând fi atrasă de orice activitate a ei în care se poate identifica un element subiectiv propriu acesteia, diferit de cel al persoanei fizice care execută în concret actul material. Răspunde penală a persoanei juridice poate fi antrenată de orice persoană fizică ce acționează în numele ei, nu doar de către organele de conducere ale acesteia. (…)

Rezultă așadar, în accepțiunea art. 202 C. pr. Pen., că în sarcina persoanei juridice poate fi reținută presupunerea rezonabilă că a săvârșit infracțiunea de proxenetism, aceasta prin administratorul său, inculpatul Rus Ioan, în realizarea obiectului principal de activitate (prestarea deservicii hoteliere), permițând în mod sistematic cazarea în camerele hotelului a diferitelor persoane de sex feminin care își ofereau în aceste camere serviciile sexuale contracost.

Raportat la aceste considerente, judecătorul reține că practica descrisă anterior reprezenta o problemă a societății, fiind voința persoanei juridice exprimată printr-un prepus al său, în cauză nefiind vorba despre o activitate accidentală, o activitate ce nu are legătură cu organele acestea sau poate este chiar o activitate contrară societății realizată de către o persoană care n-are nici un rol în manifestarea voinței persoanei juridice respective. (…)

Referitor la condiția proporționalității, judecătorul constată că luarea unei măsuri preventive față de persoana juridică trebuie analizată atât în funcție de gravitatea faptei presupus săvârșite, dar și prin raportare la impactul social pe care măsura preventivă îl poate avea.

Astfel, deși fapta de care este acuzată persoana juridică este de o gravitate însemnată, aspect ce reiese inclusiv din limitele relativ mari ale pedepsei stabilită de legiuitor, judecătorul reține că dispunerea măsurii preventive a interzicerii desfășurării activității (cea mai aspră măsură preventivă reglementată pentru persoanele juridice), ar fi de natură să rupă justul echilibru care trebuie menținut între exigențele interesului general și imperativele legate de protejarea bunei desfășurări a urmăririi penale, o astfel de măsură fiind de natură a avea consecințe grave asupra societății în discuție, cât și asupra angajaților acesteia”, a arătat judecătorul de drepturi și libertăți.

Astfel, instanța a considerat că este suficientă măsura interzicerii ca firma să intre în procedura de insolvență, de dizolvare sau lichidare.

“Prin urmare, că cel puțin la acest moment, față de persoana juridică se poate dispune o măsură preventivă mai puțin drastică, respectiv cea a interzicerii inițierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice și cea a interzicerii unor acțiuni patrimoniale susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolvența persoanei juridice de față inculpata Diana MDI International SRL, măsură preventivă care dublată de obligația depunerii unei cauțiuni, este considerată de judecător suficientă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal”, a precizat instanța.

Faptele reținute în sarcina firmei au fost comise în perioada AUGUST – NOIEMBRIE 2019, adică exact din momentul în care au fost eliberate tinerele sechestrate de către trei bărbați și obligate să se prostitueze. Astfel, fratele lui Ioan Rus, cel care, cel puțin în acte, deține SC Diana MDI International SRL și implicit Hotelul Diana, a fost obligat de instanță să depună o cauțiune în valoare de 50.000 lei.

(Va urma)