Magistrații care au judecat dosarul în care Ioan Cristian Hoalbă și primarul comunei Prundu Bîrgăului, Doru Crișan, naș și fin, au fost acționați în instanță de trei femei din localitatea Susenii Bîrgăului care au cerut, deocamdată, suspendarea unei autorizații de construire ilegale, au redactat motivarea sentinței, prin care s-a dat dreptate reclamantelor. În 2018, două din cele trei femei din Susenii Bîrgăului au reușit să obțină anularea unei autorizații de construire eliberată de primarul Doru Crișan pentru construirea unei hale metalice în care, teoretic, era prevăzută funcționarea unui depozit de materiale. Practic însă, Hoalbă se pregătea, se pare, pentru un service auto, destinat reparației autovehiculelor mari, respectiv tiruri. Deși instanța a anulat autorizația de construire, primarul Crișan a eliberat la finele anului trecut o autorizație pentru… “MODIFICARE pe parcursul execuției hală depozitare și comercializare materiale uz casnic, produse alimentare și împrejmuire teren”. Recent, Hoalbă s-a ales și cu o plângere penală.
În 2017, Ioan Cristian Hoalbă, nașul primarului Doru Crișan a reușit să obțină, prin semnătura finului său, o autorizație de construire pentru o așa-zisă hală depozitare și comercializare materiale uz casnic, produse alimentare și împrejmuire teren. La acea vreme, vecinele terenului pe care urma să fie edificată hala, respectiv Emilia Tăut și Victoria Cireș, au mers în instanță, unde au cerut anularea autorizației. Și au reușit, fiindcă normele de urbanism au fost încălcate.
La scurt timp după ce instanța s-a pronunțat, Hoalbă s-a prezentat la primărie și a cerut o nouă autorizație de construire, și atenție!!!, în baza aceluiași certificat de urbanism, care de fapt era și el anulat de instanță.Aici, ca să fure din nou ochii, Hoalbă recurge la încă un tertip: cere modificarea primei autorizații de construire (care era de fapt anulată!!!), pentru “MODIFICARE PE PARCURSUL EXECUȚIEI HALĂ DEPOZITARE ȘI COMERCIALIZARE MATERIALE UZ CASNIC, PRODUSE ALIMENTARE ȘI ÎMPREJMUIRE TEREN”.
Artificii de șmecher
Până să fie pronunțată o sentință definitivă în primul dosar în care Emilia Tăut și Victoria Cireș au cerut anularea autorizației de construire, Hoalbă și-a pregătit din timp următoarele mișcări, dovedind astfel că nu avea de gând să renunțe cu una cu două la investiție.
Astfel, în iulie 2018, apare un act încheiat în fața notarului, din care reiese faptul că SC Brunnestein SRL este de acord ca Hoalbă și soția sa Nicoleta Trufan să construiască hala metalică. Ce se întâmplase de fapt? Anterior acestui act notarial, Hoalbă a renunțat la o suprafață de 32 mp de teren care se află chiar către proprietățile Emiliei Tăut și Victoria Cireș, astfel încât acestea să nu mai fie vecine directe cu proprietatea nașului primarului. Surpriza vine însă de la SC Brunnenstein SRL, noua proprietară a terenului cu pricina, care are drept proprietar pe Nicoleta Trufan, și care are ca obiect de activitate transporturi rutiere de mărfuri. Mai pe românește spus, Hoalbă și soția i-a vândut/donat tot soției terenul respectiv. Cu noul document la purtător, Hoalbă a mers la primărie și a cerut o nouă autorizație de construire, care de fapt era anulată, pentru modificare proiectului în timpul execuției.
Au obținut suspendarea noii autorizații! Este executorie
A urmat un nou proces, fiindcă Emilia Tăut și Victoria Cireș, și de data aceasta și Maria Morariu, au cerut în instanță, într-o primă fază, suspendarea noii autorizații de construire. Și au câștigat din nou, fiindcă magistratul care a judecat cauza a ajuns la concluzia că actul este nelegal.
Deși Hoalbă și Crișan au invocat excepţia lipsei de interes a Mariei Morariu, fiindcă înainte de eliberarea primei autorizații de construire aceasta și-a dat acordul pentru construire unei HALE DE DEPOZITARE (nu pentru un service auto), printr-un act semnat în fața notarului, instanța respinge acesta capăt de cerere, în condițiile în care prima autorizație este deja anulată.
“Cu privire la excepţia lipsei de interes a reclamantei Morariu Maria, invocată ca decurgând din faptul că această reclamantă nu poate justifica un interes în acţiunea principală având ca obiect anularea actului din moment ce aceasta şi-a dat acordul în formă autentică la edificarea construcţiei ce face obiectul autorizaţiei, tribunalul o va respinge pentru următoarele considerente:
În privinţa interesului de a ataca acte administrative unilaterale, se impune ca vătămarea în drepturile subiective ori interesele legitime în materia contenciosului administrativ să fie analizată pornind de la art. 52 alin. 1 din Constituţie şi de la principiul că fiecare individ trebuie protejat în situaţia juridică obiectivă, existenţa vătămării şi a legăturii de cauzalitate între actul administrativ atacat şi vătămarea pretinsă stabilindu-se pe baza probelor administrate, constituind aşadar o problemă de fond.
Este real că prin declaraţia autentificată sub nr. 256 din 24 iunie 2017 de notar public Bria Eugenia Floarea (f. 115, 116), reclamanta Morariu Maria, în calitate de proprietar al imobilului învecinat cu cel pentru care s-au autorizat lucrările, şi-a dat acordul pentru ca pârâtul Hoalbă Ioan Cristian să construiască o hală metalică pentru depozitare materiale pe imobilul învecinat.
Numai că, aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, acest acord a fost exprimat în vederea obţinerii unei alte autorizaţii de construire, respectiv a cei emise în cursul anului 2017 (nr. 16/2017), autorizaţie a cărei executare a fost suspendată, aceasta fiind ulterior chiar anulată în mod definitiv.
Tribunalul mai constată că legitimarea reclamantei în declanşarea controlului judecătoresc sub aspectul legalităţii autorizaţiei şi implicit sub aspectul întreprinderii demersurilor judiciare în vederea suspendării unei autorizaţii de construire pretins nelegale rezidă în prevederile art. 1 din Legea nr. 350/2001, care consacră dreptul fiecărui cetăţean al ţării (cu atât mai mult al reclamantei, al cărei imobil – casă de locuit – se află în vecinătatea celui pe care se edifică hala autorizată în speţă) de a folosi echitabil teritoriul, gestionarea spaţială a teritoriului urmărind totodată să asigure indivizilor dreptul de a avea condiţii de locuire adecvate” scrie instanța.
Tot din perspectiva primei autorizații anulată anterior de instanță, magistratul care a judecat actuala cauză a admis cererea de suspendare a autorizației de construire, care este executorie. Concret, Hoalbă nu mai avea voie să execute nici un fel de lucrare la hală.
“În cazul suspendării actului instanţa este chemată să realizeze o analiză de aparenţă a legalităţii, fără a influenţa şi afecta fondul cauzei, dar aceasta nu înseamnă că instanţa este scutită de la analiza argumentelor de fond care ar putea genera un dubiu asupra legalităţii actului.
În speţă, faptul emiterii unui act care autorizează executarea lucrărilor de modificare pe parcursul execuţiei cu privire la o construcţie – hală depozitare şi comercializare – pentru care autorizaţia emisă iniţial (nr. 16/29.03.2017) a fost anulată în mod definitiv de instanţa judecătorească ca fiind nelegală, deşi prevederile art. 7 alin. 15 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii permit emiterea unei autorizaţii care vizează modificări de temă privind lucrările de construcţii autorizate care survin în timpul executării lucrărilor doar în perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire, ipoteză ce nu este dată în cauză cât timp, ca efect al anulării autorizaţiei de construire iniţiale, nu se mai poate susţine că modificările de temă au survenit în perioada de valabilitate a acesteia, reprezintă împrejurări ce configurează o aparenţă de nelegalitate a autorizaţiei de construire atacate, astfel încât tribunalul conchide că aspectele reţinute în cadrul analizei sumare permise de procedura prevăzută de lege pentru suspendarea executarea actului administrativ se subsumează celor de natură a crea o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
În ceea ce priveşte paguba iminentă, aceasta nu poate fi dispensată de aceea a cazului bine justificat. Această condiţie este cerută de către legiuitor pentru a se aprecia asupra influenţei pe care un act, posibil nelegal, o poate produce asupra patrimoniului celui în cauză, prin punerea sa în executare mai înainte de verificarea legalităţii actului. Doar producerea unui prejudiciu poate justifica suspendarea unui act aparent nelegal, iar nu constatat ca nelegal.
Executarea autorizaţiei de construire înainte ca instanţa să judece cererea având ca obiect anularea acesteia, este de natură să cauzeze un prejudiciu material concret, în condiţiile în care, la o analiză în aparenţă, s-a reţinut existenţa îndoielii serioase cu privire la legalitate. Problema pagubei iminente trebuie abordată în contextul particular al fiecărei cauze, pornind de la analiza modului în care executarea actului posibil ilegal afectează părţile în cauză şi de la condiţiile în care paguba ar putea fi acoperită în situaţia constatării nelegalităţii actului.
Or, prin raportare la cauza de faţă, executarea autorizaţiei de construire presupunând finalizarea construcţiei autorizate (lucrările în prezent sunt executate parţial conform planşelor fotografice depuse la dosarul cauzei), în condiţiile în care reclamantele relevă existenţa pericolului de a fi afectată calitatea vieţii acestora din perspectiva dreptului la un mediu sănătos (context în care acestea invocă faptul că în UTR 9, în care se situează imobilul pe care se edifică construcţia hală autorizată sunt reglementate ca utilizări permise doar locuinţe individuale conform Planului Urbanistic General şi Regulamentului Local de Urbanism) este în mod evident de natură să producă un prejudiciu reclamantelor de natură a fi imposibil de reparat în viitor, în cazul constatării nelegalităţii autorizaţiei de construire (constatare ce ar atrage necesitatea desfiinţării construcţiei autorizate, măsură aptă a determina ea însăşi noi inconveniente în raport cu imobilul aflat în proprietatea reclamantelor).
În cazul în care nu s-ar proceda la suspendarea autorizaţiei de construire, în speţă s-ar institui un dezechilibru între păstrarea efectelor actului posibil ilegal şi gradul de afectare al reclamantelor prin finalizarea lucrărilor autorizate, anterior analizării pe fond a legalităţii actului de autorizare.
Faţă de cele ce precedă, tribunalul, având în vedere prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, va admite cererea formulată de reclamante, dispunând suspendarea executării Autorizaţiei de construire nr. 38 din 27.11.2018 emise de pârâtul Primar al Comunei Prundu Bîrgăului în beneficiul pârâtului Hoalbă Ioan Cristian, până la pronunţarea instanţei de fond”, se precizează în motivarea sentinței pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, care este executorie de drept.
Totodată, întrucât sentința nu este definitivă și putea fi atacată în recurs în 5 zile de la comunicare, instanța a mai precizat că “Recursul nu este suspensiv de executare”.
Nu s-a astâmpărat și s-a ales cu plângere penală
Chiar dacă sentința este executorie și ar fi trebuit să înceteze lucrările, Ioan Cristian Hoalbă nu s-a astâmpărat, astfel că soțul Victoriei Cireș i-a făcut plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița.
“Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin 1 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă în condițiile prezentei legi.
Or, din moment ce executarea autorizației de construire nr. 38/27.11.2018 a fost suspendată prin sentința nr. 100/29.03.2019 se impunea sistarea lucrărilor la imobilul construcție.
Numitul Hoalbă Ioan Cristian nu s-a conformat hotărârii judecătorești și a continuat lucrările la imobilul hală de depozitare și comercializare materiale uz casnic, produse alimentare și împrejmuire teren, imobil care se învecinează cu proprietatea soției mele, deși acesta are cunoștință de soluția pronunțată de către Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul 210/112/2019.
Potrivit art. 24, lit. b din Legea 50/1991 “constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii”, a scris, printre altele, în plângerea penală, soțul Victoriei Cireș.
