Deputatul USR Cristina Iurișniți atrage atenția autorităților publice locale și naționale că, în județul Bistrița-Năsăud există 17 monumente istorice, „în stare de colaps și precolaps”. Potrivit acesteia, dacă respectivele monumente ar fi restaurate, acestea ar putea fi incluse în circuitul turistic.
„În Bistrița-Năsăud, ca în multe alte locuri din România, clădiri de patrimoniu, edificii care au o deosebită încărcătură istorică, culturală și de spiritualitate, sunt abandonate de cei care ar trebui să se ocupe de restaurarea lor sau pur și simplu zac în paragină degradându-se pe zi ce trece și de ce nu, prăbușindu-se sub ochii noștri. Județul Bistrița-Năsăud pierde de la o zi la alta monumente care ar putea fi incluse în circuite turistice, sau în evenimente care să susțină turismul cultural”, spune Cristina Iurișniți.
Deputatul USR de Bistrița-Năsăud arată că, potrivit unei informări primită de la Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud, în județ există 17 monumente istorice în stare avansată de degradare.
„Potrivit răspunsului primit de biroul nostru parlamentar de la Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud, la solicitarea pe care am adresat-o privind situația clădirilor de patrimoniu din județ, pe lista clădirilor aflate în stare avansată de degradare se află nu mai puțin de 17 monumente istorice, în stare de colaps și precolaps.
Dintre acestea opt sunt în proprietate/administrare publică/privată a unor instituții publice: Ruinele Cetății Ciceului (în administrarea Consiliului Local Ciceu Mihăiești, există documentație, nu există finanțare), Castelul Teleki din Comlod (în administrarea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, fără documentație pentru intervenții), Ansamblul Bisericii Evanghelice din Jelna (în administrarea Complexului Muzeal Județean, sunt în curs de execuție lucrări de conservare), Castelul Teleki din Posmuș (în administrarea Consiliului Județean, cu documentație pentru intervenție de conservare), Vila 1 din Sângeorz Băi (în administrarea Consiliului Local Sângeorz-Băi, există documentație), Biserica Evanghelică din Șieu Măgheruș (în administrarea Primăriei Șieu-Măgheruș, documentație în curs de elaborare), Ansamblul Castelului Banffy din Urmeniș (în administrarea Consiliului Local Urmeniș, fără documentație pentru intervenție) și Casa Scriitorilor din Rodna (fără documentație pentru intervenție, aflată în administrarea Ministerului Culturii).
De asemenea alte nouă clădiri de patrimoniu din județ, aflate în aceeași stare de colaps și precolaps, sunt în proprietatea unor persoane fizice și juridice de drept privat: Ansamblul Bisericii Evanghelice din Corvinești, Castelul Torma din Cristeștii Ciceului, Casă din sec. al XIX lea în comuna Budacul de Jos, Bisericile din lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din satul Dobricel, respectiv din Strugureni, Biserica din lemn cu hramul Sf. Dimitrie din Șieu – Sfântu, Castelul Banffy din Urmeniș și Ansamblul Bisericii Evanghelice din Vermeș comuna Lechința„, precizează Cristina Iurișniți.
Aleasa bistrițeană susține că aceste clădiri de patrimoniu, dacă ar fi salvate din ruină, ar putea fi incluse într-un circuit al turismului cultural.
„Nepăsarea autorităților față de patrimonial cultural trebuie să înceteze! Aceste edificii de patrimoniu ar putea fi incluse într-un circuit al turismului cultural, dacă la intrarea în județ ar apărea, spre exemplu pe o hartă a monumentelor de interes public și dacă în prealabil o campanie de salvare din ruină ar mobiliza toate energiile și acțiunile factorilor de decizie, așa cum se întâmplă în țările civilizate europene, unde diferența o face și felul în care este promovat patrimonial cultural, architectural și istoric„, conchide Cristina Iurișniți.
