ADS o dă scăldată! Războiul dintre moștenitorii terenurilor din Stațiunea Pomicolă, Guvern și Academia de Științe Agricole, anchetat de Avocatul Poporului!

În războiul pentru obținerea efectivă a terenurilor revendicate din perimetrul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistrița a fost “interpelat” și Avocatul Poporul, instituția care a intervenit în favoarea bistrițenilor când a transmis Curții Constituționale o sesizare  cu excepția de neconsituționalitate a prevederilor Anexei 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi a sistemului de cercetare – dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, în iunie 2015. Avocatul Poporului a cerut detalii Agenției Domeniilor Statului, care, la rândul său, pasează problema în curtea SCDP Bistrița, fiindcă jumătate din suprafața care ar trebui retrocedată oamenilor nu se știe cui aparține.

În lupta dusă de moștenitorii terenurilor din perimetrul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistrița, în care acum vârf de lance este Primăria Bistrița, contra Guvernului, Ministerului Agriculturii, Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu-Șișești și Agenției Domeniilor Statului (ADS), lamele săbiilor se ascuțesc tot mai tare. Pe de altă parte, din ceea ce susțin rivalii bistrițenilor și ai primăriei, demonstrează că în acest dosar este vorba de fapt ori de rea voință, una cruntă, ori despre incompetență crasă a reprezentanților instituțiilor sus puse.

Dacă până acum am prezentat ceea ce susține ASAS, Secretariatul Guvernului, dar și Ministerul Agriculturii în acest dosar, la ultimele termene în joc apare și Avocatul Poporului. De fapt este un răspuns al acestei instituții transmis la o solicitare a Gabrielei Breșfelean, intervenientă în dosar și cea care se luptă de aproape 20 de ani pentru a intra în posesia terenului moștenit de la firma Stamboli. Documentul primit de Gabriela Breșfelean de la Avocatul Poporului a fost depus la dosarul cauzei.

Au avut și au de partea lor Avocatul Poporului, cât și CCR, prin decizia pronunțată în 2016

În 2015, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Anexei 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi a sistemului de cercetare – dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, în iunie 2015. Sesizarea a fost luată în discuţie abia după un an, însă aceasta a fost admisă.

În motivarea de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului a susţinut că prevederile Anexei 3.30 la Legea 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, contravin normelor constituţionale şi internaţionale privind dreptul de proprietate privată, în măsura în care suprafeţele cuprinse în lege se suprapun cu suprafaţa de 37,7545 ha, asupra căreia a fost reconstituit dreptul de proprietate al foştilor proprietari, încă din 2007, printr-o hotărâre a Comisiei Judeţene de fond funciar, hotărâre care a fost confirmată în 2010 printr-o decizie irevocabilă a instanţei.

Ori, anexa criticată de Avocatul Poporului a fost introdusă în Legea 45/2009 prin art. I pct. 41 din Legea 72/2011. Adică după hotărârea Comisiei judeţene de fond funciar prin care s-a recunoscut dreptul de proprietate al foştilor proprietari, dar şi după decizia irevocabilă a instanţei. Mai pe româneşte spus, după ce oamenilor le-a fost recunoscut dreptul de proprietate, a venit statul şi le-a mai confiscat încă o dată terenurile trecându-le din proprietatea sa privată , în domeniul public, tocmai ca acestea să nu poată fi retrocedate în fapt.

Potrivit Avocatului Poporului, „s-au adus nişte modificări unora dintre anexele Legii nr. 45/2009, care în opinia noastră (n. r. – Avocatul Poporului) şi potrivit susţinerilor reprezentanţilor instituţiei Primarului Municipiului Bistriţa şi a Comisiei Municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa nu au condus la soluţionarea situaţiei de fapt şi de drept, care a stat la baza ridicării excepţiei de neconstituţionalitate. (…) totalul municipiului Bistriţa, categoria de folosinţă agricol este de 78,2120 ha. Această suprafaţă reprezintă doar o parte din totalul de 116 ha teren agricol validat prin Hotărârea nr 825/2007 a Comisiei judeţene de fond funciar Bistriţa. Prin urmare, conform calculelor efectuate, reiese faptul că mai trebuie predată Comisiei municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa, suprafaţa de 37,7880 ha”.

Pe lângă aceste susţineri, Avocatul Poporului a mai avut un as în mâneca în faţa judecătorilor CCR. Este vorba de Legea 64/2016, votată ]n vara anului 2016 în Parlament, prin care s-au modificat anexa nr.3 şi anexele nr.3.30, respectiv 8.11 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare. În urma acestor modificări, circa 80% din terenul disponibil al Staţiunii ar fi urmat să fie retrocedat celor în drept, iar pentru restul de 20% ar fi urmat să fie pus la dispoziţie teren în Slătiniţa.

Însă, potrivit sesizării Avocatului Poporului, „Legea 64/2016 nu a adus modificări faţă de aspectele care au stat la baza formulării petiţiei” înaintată de oficialii Primăriei Bistriţa şi „întrucât în Anexa nr. 3 la Legea nr. 64/2016 (Anexa nr. 8.11 la Legea nr. 45/2009) este înscrisă doar o suprafaţă de 78,2120 ha teren agricol, până la totalul suprafeţei de 116 ha teren agricol validat pe Anexa 29 Bistriţa este necesar ca în temeiul art. 6 alin 5, coroborat cu prevederile art.9 alin 1 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, să mai fie predată Comisiei Municipale Bistriţa, pe lângă suprafaţa de 78,2120 ha teren agricol o suprafaţă de 37,7880 ha teren agricol, care este înscrisă în Anexa nr. 1 la Legea 64/2016 (Anexa 3.30 la Legea 45/2009)”.

Curtea Constituţională a ţinut seamă în totalitate de sesizările invocate de Avocatul Poporului asupra neregulilor existente în textele de lege în cauză, în vigoare, şi a admis excepţiile de neconstituţionalitate.

„Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că prevederile din Anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, sunt constituţionale în măsura în care suprafeţele de teren din această anexă nu se suprapun cu cele asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate prin Hotărârea nr 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia Cilvilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Secţia Civilă, în Dosarul nr. 3980/190/2009.

ADS, tras de mânecă, pasează pisica în curtea Stațiunii

După ce a fost “interpelat” de Gabriela Breșfelean, AvocatulPoporului a transmis acesteia un răspuns pe data de 8 ianuarie 2019, document în care arată faptul că excepția de neconstituționalitate ridicată la Curtea Constituțională în 2016 a fost admisă, prin Decizia nr. 541 din 12 iulie 2016. Astfel CCR a constatat că prevederile din anexa 3.30 la Legea 45/2009 sunt constituționale în măsura în care suprafețele de teren cuprinse în această anexă NU SE SUPRAPUN cu cele asupa cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate prin Hotărîrea nr. 825 din 9 noimebrie 2007 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrița-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, IREVOCABILĂ, pronunțată de Tribunalul Bistriuța-Năsăud în dosarul 3908/190/2009.

“Urmare a anchetei efectuate, Agenția Domeniilor Statului, prin adresa înregistrată sunb nr. 20471 din data de 9 noiembrie 2018, ne-a transmis spre știință raspunsul comunicat Primăriei municipiului Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, din care reiese că «Agenția Domeniilor Statului din cele 116 ha teren cu destințaie agricolă solicitate de Instituția Prefectului – Județul Bistrița-Năsăud poate pune la dispoziția Comsiei Locale de fond funciar Bistrița, NUMAI suprafața de teren aflată în administrarea sa, respectiv pentru suprafața de 84,1095 ha pe Bistrița, cu condiția pe care am exprimat-o și în corespondența anterioară de a reface procesul verbal de delimitare pentru această suprafață».

Urmare a demersului efectuat, Agenția Domeniilor Statului, prin adresa înregistrată sub nr. 24512 din data de 28 decembrie 2018, (…), ne-a comunciat că în data de 27 noiembrie 2018 a solicitat Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Bistrioța punerea la dispoziție a diferenței de teren necesară soluționării tuturor cererilor de reconstituire sau să-i transmită motivele pentru care nu pot face acest demers. Totodată ne-a precizat că în măsura în care reprezentanții Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Bistrița vor răspunde afirmativ la solicitare își arată întreaga disponibilitate de a preda Comsiei Locale de Fond Funciar Bistrița, însă la moment nu întreaga suprafață se află în administrarea sa”, arată în document Avocatul Poporului.

Totodată, Avocatul Poporului mai precizează că, printr-o altă adresă, a solicitat ADS să trimită o informare în cazul în care primește vreun răspuns din partea SCDP, precum și cu privire “la eventualele măsuri pe care le poate dipsune pentru soluționarea acestei situații”.

De fapt ADS învârte problema după șură și pasează pisica moartă în curtea Stațiunii de Cercetare de la Bistrița ca și cum aceasta ar dispune în voie de terenul pe care îl administrează. Asta în condițiile în care Stațiunea este în subordinea ASAS, iar cele peste 37,7 ha sunt în domeniul public al statului, unde au fost introduse în 2010, alături de alte suprafețe revendicate din același permietru, deși oamenii își revedicaseră moștenirile cu ceva ani înainte, iar unii ajunseseră c u procese pe rolul instanțelor de judecată.

OCPI, cu capu-n nisip ca struțu’

O situație ciudată este și comportamentul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bistrița-Năsăud, din partea căruia instanța așteaptă o viză pe expertiza judiciară întocmită de expertul Petre Ion. Asta așa… ca instanța să se convingă, dacă mai era nevoie, că lucrarea a fost efectuată după documentele OCPI. Evident, instanța are la bază niște norme legale, adică un ordin din 2011 al Ministerului Justiției, care vine spune că OCPI (ANCPI) trebuie să avizeze tehnic “exclusiv cu privire la corectitudinea datelor topografice” expertizele întocmite de experții judiciari, dacă o cere instanța de judecată.

“În urma deliberării asupra cererilor va dispune admiterea cererii de avizare a raportului de expertiză de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bistriţa-Năsăud în temeiul art. 1 din Ordinul nr. 1882/2011 al Ministrului Justiţiei. Curtea are în vedere prevederile art. 1 care stabilesc în competenţa instanţei posibilitatea de a solicita avizarea tehnică a expertizelor judiciare privind corectitudinea datelor topografice, în toate situaţiile în care se efectuează expertize topografice şi nu doar în situaţiile în care urmează să se facă înscrieri în cartea funciară sau alte operaţiuni de carte funciară. Va dispune comunicarea raportului de expertiză şi a anexelor acestuia către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bistriţa-Năsăud cu menţiunea să avizeze tehnic expertiza judiciară efectuată cu privire la corectitudinea datelor topografice, având în vedere înscrisurile pe baza cărora a fost întocmită”, se arată într-o încheiere de ședință din decembrie 2018.

ASAS vrea OZN-uri. Instanța „pune botu”?

Tot atunci, instanța a cerut lămuriri și expertului judiciar cu privire la obiecțiunile aduse la raport de ASAS.

Conform notelor scrise depuse la dosarul cauzei de ASAS, raportul de expertiză nu ar fi complet, astfel că cere completarea acestuia, asta cu toate că în respectivul raport există mențiunile cu pricina.

“Conform obiectivului stabilit de instanță, expertul avea obligația să stabilească dacă suprafețele de teren din anexa 29 a Hotărârii Comisiei Juridice Județene Bistrița-Năsăud nr. 825/2007 se suprapun cu terenurile din Anexa nr, 3.30 la Legea nr .45/2009, și dacă urmând a avea în vedere toate documentele de carte funciară relevante, și dacă aceste identificări sunt în concordanță cu înscrierilșe de carte funciară.

Din punctul nostru de vedere dl expert nu a răspuns obiectivului stabilit de instanță și nici obiecțiunilor formulate de MADR, raportul de expertiză nu conține coornoate cadastrale și nici planuri parcelare din care să reiasă suprapunerile stabilite de instanță prin obiectivul expertizei. Aceasta în condițiile în care idetificările terenului în Anexa 3.30 din Legea nr 45/2009 sunt făcute pe tarla și parcelă, iar identificările din cartea funciară, anexate raportului de expertiză, sunt pe nr. topo.

În condițiile în care expertiza nu contine planuri parcelare în care să apară evindențiate tarlalele și parcelel astfel cum sunt identificate în Anexa 3.30 a Legii nr. 45, pe aceste planuri urmând a fi suprapuse nr. topo din cartea funciară, apreciem că nu se poate stabili cu exactitate suprapunerea celor două suprafețe de teren”, arată ASAS în documentul depus la dosar.

Numai că Academia cere în foond și la urma urmei OZN-uri, fiindcă la acest moment nu se poate vorbi de planuri parcelare, acestea urmând a se întocmi în momentul în care cei care au revendicat terenurile vor fi puși fizic în posesie și vor primi tilturile de proprietate.