După ce Guvernul Dăncilă s-a lăudat în vara anului trecut că a tăiat bugetul SRI, după o rectificare bugetară, se pare că în noul an s-a revenit la anormalitate și bugetele tuturor serviciilor de informații au crescut.
Toți prim-miniștrii României au umflat pușculița Serviciului Român de Informații, între anii 2012 și 2018, bugetul SRI a crescut de la 989 de milioane la 2,3 miliarde de lei. Când credeam că a venit momentul normalității, după ce Guvernul Dăncila a anunțat vara trecută o tăiere a fondurilor SRI, se pare că anul acesta bugetul Serviciului Român de Informații este în creștere din nou, ajungând la 2,4 miliarde.
Mărinimia prim-miniștrilor
În 2011, Guvernul Boc a scăzut bugetul SRI cu 22,53% față de anul precedent, ajungând la 907 milioane lei. În total, s-a cheltuit 1,1 miliarde lei cu serviciul secret pentru că alte 285 milioane de lei au fost alocate separat prin bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru pensiile speciale ale angajaților din sistem.
După Emil Boc, în 2012 a ajuns premier Victor Ponta (PSD) care a alocat 1,360 miliarde de lei, prin buget și prin rectificările bugetare. Bugetul SRI a depășit un miliard de lei, din care 729 milioane cheltuieli de personal, iar separat au fost alocate 324 milioane pentru asistență socială.
În 2013, SRI a primit, prin bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat, 1,452 miliarde de lei. Deja bugetul propriu-zis al instituției a ajuns la 1,1 miliarde, din care 878 milioane cheltuieli de personal, iar cele pentru pensii la 341 milioane lei.
În 2015, tot cu Ponta premier, cheltuielile pentru serviciul secret au ajuns la 1,931 miliarde de lei – bugetul SRI a fost de 1,55 miliarde, din care 896 milioane pentru salarii. Separat, s-au plătit 376 milioane pentru pensii. Până în 2015, SRI a fost condus de George Maior, fost membru al PSD, nașul de cununie al lui Victor Ponta. În 2015, șefia serviciului a fost preluată de Eduard Hellvig, propus de Klaus Iohannis.
Odată ajuns la Palatul Victoria, în 2016, premierul Dacian Cioloș a stabilit bugetul total al SRI la 1,887 miliarde lei. Pentru prima dată, cheltuielile pentru pensiile speciale au fost incluse în bugetul SRI, și nu în bugetul asigurărilor sociale de stat. Guvernul a crescut suma pentru pensii la 448 milioane de lei și a menținut cheltuielile de personal la 887 milioane.
În 2017, SRI a primit 2,035 miliarde de lei – 1,7 miliarde prin bugetul de stat și 298,8 miliarde prin rectificarea bugetară aprobată de Guvernul Mihai Tudose (PSD). 1,577 miliarde au fost cheltuite pentru salarii și pensii.
Pentru anul 2018, prin proiectul de buget întocmit de Guvernul Tudose, SRI avea prevăzute credite de 2,3 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde pentru salarii și 623 de milioane pentru pensii.
În august 2018, Guvernul Dăncilă a anunțat că în urma rectificării bugetare Serviciul Român de Informaţii va rămâne fără 113 milioane lei, dintr-un buget de 2,3 miliarde de lei.
Și când credeam că lucrurile intră în normalitate, tot Guvernul Dăncilă a anunțat proiectul de buget pe anul 2019 care prevede creșteri de buget pentru toate cele trei mari servicii secrete față de 2018, SRI (creștere de 4,8%), SIE (8,5%) și SPP (20%).
SRI a ajuns fruntaș în NATO la buget și număr de angajați
Bugetul SRI s-a dublat în ultimii șapte ani de zile, depășind procentul din PIB al unor țări cu tradiție în domeniu. Chiar dacă numărul de angajați este secret, cifrele neoficiale indică un raport agenți-locuitori mult mai ridicat comparativ cu alte țări NATO. Cu alte cuvinte, bugetul SRI este de peste 500 milioane de euro. România are cheltuieli-record, comparativ cu alte nouă țări NATO, potrivit unui studiu realizat de romaniacurata.ro. SRI a reușit astfel să depășească chiar și la cheltuiala absolută țări precum Polonia (120 milioane de euro), Spania (250 milioane), Franța (300 milioane), Germania (350 milioane), Turcia (371 milioane), Canada (400 milioane). Potrivit studiului, există doar două țări, din cele analizate, care depășesc România în cifre absolute. Și în acest caz țara noastră le depășește la capitolul procentelor din PIB. Astfel, în Marea Britanie, bugetul MI5 este echivalent cu 2,4 miliarde de euro, adică 0,33% din PIB. În România, bugetul SRI este 0,45% din PIB. În SUA, FBI are un buget echivalat cu 6,5 miliarde de euro, adică 0,13 % din PIB.
Potrivit autorilor analizei, din toate țările verificate, doar SRI ține secret numărul angajaților. Turcia, Polonia şi Italia furnizează către presă măcar cifre aproximative, în timp ce restul sunt publice.
Acum câțiva ani de zile, cotidianul italian „La Repubblica“ a avansat cifra de 12.000 de angajaţi ai SRI, fiind citat Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). O cifră similară a fost oferită și de Claudiu Săftoiu, și el fost director al SIE. Oficialii SRI s-au ferit să dea date, fostul director George Maior rezumându-se să spună că serviciul are 3.000 de ofițeri operativi, dar refuzând să precizeze cifra totală a angajaților.
Autorii analizei citate folosesc cifra de 12.000 de angajați, luând ca reper bugetul de salarii. O primă observație. Chiar luând drept reper cifra de 3.000 de ofițeri operativi, România depășește la număr total serviciile secrete din țări precum Italia (1.600), Canada (2.449) sau Germania (2.641). Dacă luăm drept reper cifra de 12.000 de angajați, SRI depășește serviciile similare din Franța (3.300), Spania (3.500), Marea Britanie (3.961), Polonia (5.000), Turcia (8.000). Dacă luăm în calcul numărul de angajați ai serviciului secret la 100.000 de locuitori, România – cu 60 – ocupă detașat primul loc. Polonia are 12,8 la 100.000 de locuitori, SUA – 11,3, Turcia – 10,4, iar numărul cel mai mic se regăsește în Italia – 2,7.
Discrepență între SRI și celelelate servicii secrete
Spre deosebire de SRI, celelalte servicii secrete au un buget considerabil mai mic. Spre exemplu, SRI va avea un buget de 2,44 miliarde de lei, Serviciul de Protecţie şi Pază de 233,801 milioane de lei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale de 604,149 milioane de lei, iar Serviciul de Informaţii Externe un buget de 309,583 milioane de lei.
