Ionuț Simionca: PMP a sesizat Curtea Constituţională cu privire la Codul administrativ

Partidul Mișcarea Populară (PMP) împreună cu Uniunea Salvați România au trimis Curții Constituționale a României o sesizare de neconstituționalitate pentru Legea privind Codul administrativ al României, a anunțat deputatul Ionuț Simionca. 

Preşedintele PMP Bistriţa-Năsăud, Ionuţ Simionca, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că Legea privind Codul administrativ al României este în neconformitate cu o serie de prevederi din Constituţia României. Potrivit declaraţiei acestuia, principala temă vizează folosirea limbii materne pentru minorităţi în comunităţile unde au o pondere de peste 20%, în relaţia cu autorităţile statului.

Pe acestă cale, alesul bistriţean a precizat că nu are nimic cu minoritatea maghiară şi a dorit să explice pe larg prevederile legale cu privire la minorităţi, inclusiv pe cele constituţionale.

Totodată, Simionca a dorit să transmită câteva cuvinte şi doamnei deputat Doina Pană, care a declarat, miercuri, că o astfel de prevedere exista deja în legislaţie şi care l-a acuzat pe deputatul PMP de afirmaţii false şi totodată de informaţii care „inflamează gratuit opinia publică”.

„E inacceptabil ceea ce se întâmplă şi faptul că doamna Ministru, încercând să apere partidul, comunică atât de de deficitar! Niciodată nu am vrut să mă cert cu o doamnă, dar trebuie să răspund clar cum scrie legea pentru că noi trebuie să fim bine informaţi şi legea scrie exact ce se modifică. (…) Îmi cer scuze, dar aşa ceva este inacceptabil!”

În sesizarea CCR, parlamentarii PMP fac trimitere, printre altele, la art. 94, alin. (1), și (2), precum și art. 195 alin. (2) și (3), din Legea privind Codul Administrativ, care, în opinia lor, CONTRAVIN art. 120 alin. (2) din Constituție.

„În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”, conform articolului 94, alin.1 din Legea privind Codul Administrativ al României.

Textul de lege criticat impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităților naționale nu doar autorităților administrației publice locale și serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci și instituțiilor publice aflate în subordine, organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturilor, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituție.

Pe baza articolulului 195 alin. (2) și (3) din Legea privind Codul Administrativ al României, care prevede ca „(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective. (3) În scopul exercitării dreptului prevăzut la alin.(2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă”.

Potrivit deputatului Simionca, textul de lege criticat afectează caracterul oficial al limbii române prin faptul că: „Actele oficiale se întocmesc în limba oficială. Înscrisul în limba maternă a persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să aibă din punct de vedere al regimului juridic doar caracter de traducere. În caz contrar, avem două acte oficiale în două limbi, ceea ce conferă, contrar Constituției, caracter de limbă oficială limbii minoritare. Aceleași argumente subzistă și în cazul formularelor reglementate prin art. 3. În situația în care se folosește un formular unic, atunci măsura de reglementat prin Codul administrativ pentru a nu se aduce atingere limbii oficiale, ar fi fost aceea ca înscrierile în formular în limba minorității naționale să aibă dimensiuni mai mici și caractere italice, conform practicii celorlalte state care acceptă asemenea formulare. În acest fel se protejează caracterul constituțional de unică limbă oficială a limbii române, în acord și cu preambulul Cărții europene a limbilor regionale sau minoritare, potrivit căreia protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesității de a le însuși; (Subliniind valoarea interculturalității şi a plurilingvismului şi considerând că protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesității de a le însuși)”.

„Înţelegeţi de ce am spus clar că a fost un blat PSD, ALDE, UDMR? practic ei încearcă să oblige prin această legiferare şi să-şi introducă cei din UDMR, cât mai mulţi oameni în toate forurile administrative”, a mai precizat deputatul bistrițean.