Achitare definitivă într-un dosar de crimă organizată al clanului Corduneanu

Justiţia română pare a fi mai degrabă oloagă decât oarbă în raport cu membrii clanului Corduneanu. Nicio altă familie din Iaşi nu are la activ atât de multe achitări în procesele intentate de procurori, chiar dacă, uneori, capetele de acuzare au fost dintre cele mai grave. Greşelile judiciare comise în raport cu clanul, soldate cu achitări, creează un sentiment de invincibilitate a Cordunenilor, care se plâng de ani de zile că sunt vânaţi de poliţişti şi procurori. Ultima ruşine a sistemului judiciar ieşean a fost înregistrată ieri: unul dintre fraţi, Petronel, a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Iaşi după ce în primă instanţă primise 14 ani de închisoare. El se alătură fratelui său mai mare, Costel, achitat în două dosare diferite, dar şi lui Vasile Călin şi Adrian Corduneanu, achitaţi şi ei, în trecut, în alte dosare.

Un nou episod ruşinos pentru justiţia română s-a consumat ieri într-un dosar de crimă organizată al clanului Corduneanu. Curtea de Apel Iaşi l-a achitat definitiv pe unul dintre exponenţii familiei, Petronel, considerând că infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat nu există. Petronel Corduneanu a mai scăpat şi de două infracţiuni de şantaj, judecătorii considerând că acestea s-au prescris. Achitarea a venit la câteva zile după o altă bâlbâială de zile mari a autorităţilor, în ra­port cu clanul Corduneanu. Săptămâna trecută, acelaşi Petronel fusese reţinut de Poliţie pentru şantaj, însă eliberat din lipsă de probe, fără să fi fost dus măcar în faţa instanţei cu propunere de arestare. „Oricât de radicală ar părea în ochii opiniei publice, este o soluţie firească, perfect legală, şi care vine să pună capăt calvarului prin care a trecut domnul Petronel Corduneanu şi familia sa în toţi aceşti ani în care simpla apartenenţă la familia Corduneanu a constituit temei pentru nenumărate abuzuri şi idei preconcepute despre persoana acestuia“, ne-a spus ieri Alexandru Rîşniţă, avocatul lui Petronel Corduneanu.

Decizii contradictorii în instanţă

Petronel Corduneanu a fost acuzat, ală­turi de fostul său cumnat, Marian Tiugă, că ar fi coordonat reţeaua de hoţi de buzunare a clanului Corduneanu, reţea care, spu­neau procurorii în rechizitoriu, ar fi acţionat în zeci de state europene. Gruparea de şuţi era descrisă de DIICOT ca fiind una dintre principalele surse de venit ale clanului, la începutul anilor 2000.

Ieri, Tiugă a fost găsit vinovat pentru fapte de trafic de carne vie, primind o pedeapsă finală de 9 ani de închisoare. Chiar şi aşa, o pedeapsă redusă la jumătate faţă de cât stabilise prima instanţă, Tribunalul Iaşi, în urmă cu fix doi ani. Tot atunci, achitatul de ieri Petronel Corduneanu primea nu mai puţin de 14 ani de închisoare. Spre deosebire de completul de la Curtea de Apel, format din judecătorii Adrian Chiriac şi Andreea Trifan, judecătoarea primei instanţei, Lorena Tarlion, a dispus condamnarea pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional, bazându-şi sentinţa în mare parte pe declaraţiile martorilor cu identitate protejată. „Din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă faptul că a fost înfiinţată o reţea de criminalitate organizată, structurată cu activitate naţională ş transfrontalieră (Italia, Spa­nia, Irlanda, Austria, Germania) al cărei scop era cel al comiterii de infrac­ţiuni sau determinării la acte infracţionale, în vederea obţinerii de importante beneficii materiale şi financiare“, a motivat judecătoarea Tarlion sentinţele dure pronunţate în februarie 2016. Decizia de condamnare de atunci lua în calcul şi acuzaţiile aduse altor membri ai clanului, printre care şi Costel, Adrian sau Vasilică Corduneanu, chiar dacă aceştia erau judecaţi într-un alt dosar. La acel moment, „dosarul-mamă“ al Cordunenilor, care viza toate presupusele paliere infracţionale, se afla la Tribunalul Maramureş. Sentinţa a venit la câteva zile după cea a judecătoarei Tarlion. 25 dintre cei 27 de inculpaţi erau condamnaţi în martie 2016, însă niciunul pentru infracţiunea cea mai gravă: constituire sau aderare la un grup infracţional organizat. Tribunalul Maramureş îşi motiva decizia printr-o serie de grave critici aduse Parchetului, căruia i-a reproşat lipsa de probe care să arate când s-a constituit grupul, de către cine, când, cum a acţionat efectiv etc. „Tribunalul remarcă faptul că în prezentul rechizitoriu legătura familială între inculpaţi capătă valenţe in­fracţionale, fără însă a exista un suport probator al acestui aspect, de foarte multe ori, actul de inculpare rezumându-se la simple afirmaţii, nesusţinute de probe concludente şi suficiente“, motiva judecătoarea de la Tribunalul Maramureş. Pe lângă diferenţa ca de la cer la pământ între sentinţele din 2016, date de Tribunalul Iaşi, respectiv Tribunalul Maramureş, mai există o diferenţă juridică importantă şi între achitarea dispusă la Maramureş şi cea dispusă ieri, de Curtea de Apel Iaşi. Judecătorii ieşeni au concluzionat că fapta de constituire la un grup infracţional nu există – „achitare curată“ – cum spun juriştii, iar cei de la Maramureş au dispus achitare pentru că nu sunt suficiente probe.

Lista achitărilor

Dosarul-mare al Cordunenilor se judecă acum la Curtea de Apel Cluj, şansele ca sentinţele din primă instanţă să rămână nemodificate fiind mici. În funcţie de interpretarea juridică a completului, dar şi de data deciziei definitive, mai multe fapte sancţionate în prima instanţă s-ar putea prescrie. Costel Corduneanu, de pildă, a fost condamnat pentru mai multe fapte, unele vechi de peste un deceniu, pedeapsa finală fiind de 8 ani de închisoare. Alţi fraţi de-ai săi, cum ar fi Marian Simion Corduneanu, au primit 10 ani de închisoare, în timp ce alţii, cum ar fi Gheorghe Corduneanu, au fost achitaţi. Achitarea e un deznodămând juridic obişnuit pentru familia Corduneanu. Acelaşi Costel – fost sportiv, pe care procurorii îl consideră liderul clanului – a fost achitat într-un dosar demarat în 2002 şi în care a fost incriminat pentru trafic de droguri. Pentru perioada de arest, Costel Cordu­neanu a primit şi daune morale de la stat. La fel s-a întâmplat şi în cazul lui Vasilică Călin, achitat şi el în acelaşi dosar.

Costel şi Vasilică au fost achitaţi şi într-un dosar de trafic de influenţă, instrumentat de DNA, şi în care ei au fost puşi sub acuzare pentru favorizarea infractorului. În toamna anului 2014, Costel Corduneanu era reţinut de DIICOT într-un dosar privind traficul unei arme, însă a fost eliberat din lipsă de probe. Adrian Corduneanu a primit şi el daune de la statul român după ce, în 2011, a fost achitat într-un dosar de tâlhărie. Cel supranumit „Beleaua“ se află acum în spatele gratiilor într-un alt dosar, de şantaj, în care a primit o pedeapsă de 4 ani şi 10 luni de închisoare.

Sursa: ziaruldeiasi.ro