Prima dată, procurorii DNA au tăcut mâlc! Grigore Avram, fost şef al ITRSV Cluj, trimis pentru a două oară în judecată cu surle şi trâmbiţe

Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa în urmă cu circa două săptămâni faptul că Grigore Avram, fostul şef al ITRSV Cluj, a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Numai că, DNA nu spune şi faptul că aceasta este de fapt a doua trimitere în judecată a lui Avram, după ce una din faptele de care acesta a fost iniţial acuzat – conflictul de interese – s-a prescris, astfel că dosarul de urmărire penală a fost întors de instanţă la procurori pentru refacerea rechizitoriului. Când a fost trimis prima dată în judecată, în vara anului trecut, Grigore Avram încheiase un acord de recunoaştere a vinovăţiei, care a devenit nul, imediat după ce a intervenit prescripţia conflictului de interese.

În 2012, Grigore Avram a fost suspendat din funcţia de şef al ITRSV Cluj (acum Garda Forestieră Cluj) după ce, în urma unui control au fost descoperite mai multe nereguli comise de acesta. Numai că, Avram nu a renunţat cu una cu două şi, în octombrie 2012 a dat în judecată Ministerul Apelor şi Pădurilor şi a cerut anularea ordinului de suspendare a raportului de serviciu, dosarul fiind judecat de magistraţii de la Curtea de Apel Cluj. După administrarea probelor, instanţa a pronunţat şi sentinţa, acţiunea lui Avram fiind respinsă.

Ulterior au intrat pe fir şi procurorii DNA, care l-au acuzat de fals intelectual, fals intelectual în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi conflict de interese.

După un eşec, DNA a cuvântat

Pe data de 5 ianuarie 2018, DNA anunţa, prin intermediul unui comunicat, faptul că fostul şef al ITRSV Cluj Grigore Avram a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Potrivit procurorilor, Avram a dat din pix circa 4.000 de hectare de pădure, proprietatea comunelor Teaca, Lechinţa şi Galaţii Bistriţei,Ocolului Silvic Valea Şieului RA de la care primea bani în calitate de membru al consiliului de administraţie al acestuia, deşi respectiva suprafaţă de pădure era administrată în mod legal de Ocolul Silvic Experimenta Lechinţa. Mai mult decât atât, Ocolul Silvic Valea Şieului RA nici măcar nu îndeplinea condiţia referitoare la preluarea terenurilor forestiere deţinute conform dispoziţiilor legale.

„La data de 31.03.2010 inculpatul Avram Grigore, în calitate de inspector şef la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (I.T.R.S.V.) Cluj Napoca (în prezent Garda Forestieră Cluj), a emis mai multe documente care au stat la baza eliberării, de către Ministerul Mediului şi Pădurilor –Direcţia Politici şi Strategii în Silvicultură, a unui certificat de menţiuni, prin care un ocol silvic a preluat în administrare o suprafaţă de teren forestier de 3.789,61 ha, proprietatea a trei comune.

Aceste demersuri au fost făcute de inculpat în contextul în care, la data emiterii documentelor, era membru în consiliul de administraţie al ocolului respectiv, activitate pentru care era remunerat.

Pentru a ieşi de sub incidenţa legii penale, la 17.01.2011, inculpatul Avram Grigore l-a instigat pe şeful ocolului silvic respectiv să emită în fals un act intern prin care primul să fie înlocuit din funcţia de administrator. În aceeaşi zi sau ulterior, şeful ocolului silvic (n. r. – Cira Silviu) a întocmit o adresă (antedatată 12.11.2009) în care s-a consemnat că urmare a demisiei (antedatată 10.11.2009) «depusă» de inculpatul Avram Grigore la ocolul respectiv, a solicitat I.T.R.S.V. Cluj Napoca desemnarea unui alt reprezentant al acestei instituţii pentru a fi membru în consiliul de administraţie. În aceeaşi perioadă, inculpatul Avram Grigore a emis cu date nereale o adresă (antedatată 13.11.2009) prin care a comunicat ocolului silvic respectiv numele persoanei desemnată ca membru în consiliul de administraţie.

La data de 02.05.2011, inculpatul Avram Grigore cu intenţie, în calitate de inspector şef la I.T.R.S.V. Cluj Napoca, în exercitare atribuţiilor de serviciu, a emis către organele de cercetare penală din cadrul Poliţiei Comunale Apahida, judeţul Cluj, o adresă în care a menţionat aspecte nereale şi în baza căreia s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza în care era cercetat un apropiat al acestuia”, se preciza în comunicatul DNA.

DNA, joc de glezne! Avram a recunoscut faptele şi a fost condamnat cu suspendare, la Bistriţa

Ceea ce nu au spus procurorii DNA în comunicat, este faptul că Grigore Avram a mai fost trimis în judecată în iulie 2017, dosarul ajungând pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, însă atunci la şirul de acuzaţii mai exista încă una: conflictul de interese, fiindcă acesta deţinea simultan atât calitatea de inspector-şef al ITRSV, cât şi pe cea de membru al Consiliului de administraţie al Ocolului Silvic Valea Şieului RA.

De asemenea, atunci când DNA l-a trimis în judecată în luna iulie, Avram semnase cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Procesul nu a durat foarte mult, astfel că, pe 16 octombrie 2017, instanţa bistriţeană pronunţat sentinţa. Tribunalul a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei, Grigore Avram fiind condamnat la doi ani şi o lună de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 4 ani şi două luni. Totodată, acestuia i s-a interzis ca pe o perioadă de 10 ani să nu mai ocupe vreo funcţie publică.

„În baza dispoziţiilor art. 485 alin. 1 lit. „a” Cod de procedură penală, admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj şi inculpatul Avram Grigore şi în consecinţă:

Condamnă pe inculpatul Avram Grigore, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– fals intelectual, în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2 vechiul Cod penal(două acte materiale), cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare;

– fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 5 Noul Cod penal, la pedeapsa de 3(trei) luni închisoare;

– conflict de interese, prev. de art. 253 indice 1 alin. 1 vechiul Cod penal, cu aplic. art. 5 Noul Cod penal, la pedeapsa de 2(doi) ani şi o(una) lună închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durata de 10 ani, potrivit disp. art. 65 alin. 2 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a vechiul Cod penal;

– fals intelectual, prev. de art. 289 alin. 1 vechiul Cod penal, cu aplic. art. 5 alin. 1 Noul Cod penal, la pedeapsa de 1(un) an închisoare.

Constată că faptele au fost comise în condiţiile concursului real de infracţiuni prevăzut de art. 33 alin. 1 a vechiul Cod penal iar în baza dispoziţiilor art. 34 alin. 1 lit. „b” vechiul Cod penal contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani şi o (una) lună închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durata de 10 ani, potrivit disp. art. 65 alin. 2 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a vechiul Cod penal.

Face aplicarea disp. art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a vechiul Cod penal referitoare la pedepsele accesorii. În baza dispoziţiilor art. 86/1 vechiul Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate, stabilind, potrivit dispoziţiilor art. 86/2 vechiul Cod penal, un termen de încercare de 4(patru) ani şi 2(două) luni.

Conform dispoziţiilor art. 86/3 vechiul Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bistriţa-Năsăud, la datele fixate de acesta; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacelor lui de existenţă.

Potrivit dispoziţiilor art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal, pe durata suspendării condiţionate sub supraveghere a executării pedepsei, dispune şi suspendarea executării pedepselor accesorii.

Atrage atenţia inculpatului cu privire la disp. art. 86/4 vechiul Cod penal(rap. la art. 83 şi 84 vechiul Cod penal) referitoare la revocarea suspendării condiţionate sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere ori obligaţiilor stabilite de instanţă.

Potrivit disp. art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, dispune desfiinţarea următoarelor înscrisuri: – adresa nr. 6.395/13.11.2009 emisă de ITRSV Cluj-Napoca către Ocolul Silvic Valea Şieului R.A.; – cererea formulată de inculpatul Avram Grigore către Asociaţia proprietarilor de Pădure Valea Şieului datată 10.11.2009, document care a fost înregistrat la R.A. Ocolul Silvic Valea Şieului R.A. sub nr. antedatat 3282(12.11.2009; – adresa nr. 3198/02.05.2011 emisă de ITRSV Cluj-Napoca.

Conform dispoziţiilor art. 274 alin. 1 Cod procedură penală dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 450 lei pentru faza de urmărire penală şi suma 150 lei pentru faza de judecată. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică azi, 16.10.2017”, este soluţia magistraţilor bistriţeni.

S-a agăţat de prescripţie şi a atacat sentinţa la Curtea de Apel Cluj

Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud a fost atacată în apel de Grigore Avram, ca nefiind temeinică şi legală, în condiţiile în care, pe 1 octombrie 2017, cu două săptămâni înainte ca instanţa bistriţeană să pronunţe sentinţa, pentru acuzaţia de conflict de interese intervenise prescripţia specială.Conform Codului de procedură penală, în cazul lui Avram fiind incidentă prescripţia, acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost respins, pe data de 12 decembrie 2017, de magistraţii Curţii de Apel Cluj, astfel că dosarul a fost retrimis la DNA pentru refacerea urmăririi penale.

Astfel, procurorii DNA au fost nevoiţi să elimine din rechizitoriu acuzaţia de conflict de interese. Au rămas însă celelalte trei capete de acuzare: fals intelectual, fals intelectual în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud pe 20 decembrie 2017, iar până în acest moment nu a fost fixat un prim termen de judecată.