Decembrie 1989, 28 de ani de la lovitura militară de stat! Armata a fost păpuşarul şef

Este mai mult decât evident faptul că după trecerea acestei perioade de timp, aproape nimeni nu mai este convins că, ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 a fost o revoluţie autentică, iar poporul român şi-a luat în propriile mâini viitorul şi soarta. De fapt totul a fost o mare înşelătorie, sub acoperirea oamenilor ieşiţi în stradă. Jocurile fiind făcute cu implicarea unor factori externi, eşaloanele 2 şi 3 ale PCR, structuri din armată şi servicii de informaţii au preluat puterea, iar rezultatul se vede astăzi: o ţară extrem de dezbinată şi care nu mai are nimic, cu un viitor incert.

Calea pe care a urmat-o România începând cu decembrie 1989 a fost trasată cu mult timp înainte, în laboratoarele unor servicii secrete străine cu acordul conducerii statelor respective. Schimbarea regimului, implicit a lui Ceauşescu a fost gândită cu câţiva ani înainte, iar în decembrie 1989 a avut loc doar punerea în scenă a acestui scenariu.

La elaborarea scenariului şi aplicării acestuia au participat serviciile de informaţii sovietice, GRU şi KGB, cel american, CIA, maghiar AVO, iugoslav, francez, olandez şi altele. Comanda a fost deţinută de sovietici, conform planificării efectuate anterior. Antrenamentul sau repetiţia finală a fost realizată cu circa un an înainte, în ceea ce istoria a reţinut, drept „revolta muncitorilor braşoveni”. Deşi este greu de acceptat de către unii, în spatele ieşirii oamenilor în stradă şi atunci au stat cadrele de teren ale GRU şi KGB. Desigur, acest lucru a fost favorizat de nemulţumirilor crescute ale muncitorilor din Braşov, generate de lipsurile de tot felul apărute ca urmare a eforturilor lui Nicolae Ceauşescu de achitare a datoriei externe.

În cursul operaţiunii din decembrie 1989, „comanda” a fost deţinută de sovieticii, în primul rând datorită poziţionării acestora din punct de vedere informativ. Deţineau cele mai multe „cârtiţe” implantate la vârful conducerii PCR, dar şi în structurile de forţă ale statului, mai ales în MApN, MI, mulţi dintre rezerviştii acestor instituţii având studii efectuate la academiile militare sovietice şi fuseseră recrutaţi de serviciul militar de informaţii sovietic, GRU. Nu este mai puţin adevărat că şi celelalte servicii secrete implicate avea oameni plantaţi la diferite niveluri de putere din România.

În cursul anului 1989 şi mai ales în toamna anului respectiv, operaţiunea de demolare a regimului din România a demarat printr-un război psihologic, de manipulare si dezinformare dus cu toate mijloacele posibile, mass-media, presă scrisă, radio şi tv, speculându-se la maximum nemulţumire de tot felul ale populaţiei. Terenul a fost propice, iar mămăliga a explodat. Scopul scoaterii oamenilor în stradă a avut rolul de a acoperii lovitura militară de stat şi pe autorii acesteia. De fapt, masele mari de oameni ieşiţi în stradă spre a-şi striga nemulţumirile au fost manipulate în aşa fel încât nu au avut nici un rol în evoluţia ulterioară a evenimentelor. Ceauşescu a fost îndepărtat de la putere printr-o lovitură militară de stat care i-a avut în frunte pe Ion Iliescu, Petre Roman, Stănculescu, Brucan, Nicolae Militaru, ca principali autorii, dar şi alte persoane, la rândul lor manipulate, care nu aveau cunoştinţă de adevăratele jocuri.

Demonstranţii, folosiţi drept cortină

În exclusivitate Gazeta de Bistriţa vă prezintă o cronică a derulării evenimentelor începând cu data de 17 decembrie 1989, aşa cum au fost consemnate ele în „Registrul Istoric” al Comandamentului Brigăzii 1 Vânători de Munte Bistriţa. Conform acestor documente, în momentul ieşirii bistriţenilor în stradă, jocurile erau făcute. Nicolae Ceauşescu fusese răsturnat de la putere, toate instituţiile cheie ale judeţului Bistriţa-Năsăud erau trecute sub controlul armatei, iar cei circa 10.000 de bistriţeni au avut doar un rol decorativ, oamenii deplasându-se pe un traseu prestabilit: au demonstrat în faţa Comitetului Judeţean al PCR, iar o delegaţie a acestora a intrat în sediu, apoi câţiva dintre aceştia au susţinut discursuri din balcon în faţa oamenilor adunaţi în piaţă. În tot acest timp sediul Comitetului Judeţean al PCR era sub controlul forţelor Bg.1 VM, iar Letiţia Ionaşc, primul secretar PCR al judeţului, fusese extrasă din sediu şi adăpostită în secret la hotelul militar de pe strada Grănicerilor din Bistriţa, alături de primul secretar al Comitetului Judeţean Harghita, care şi el fusese extras din Miercurea-Ciuc şi adus la Bistriţa.

În culise, altceva s-a petrecut

În data de 17.12.1989, ora 15.23 – De la Comandamentul Armatei a 4-a din Cluj-Napoca, la ordinul generalului Iulian Topliceanu a fost transmis indicativul de luptă „Răsună Valea”, „alarma parţială de luptă” cu ordinul aferent de punere în aplicare a acestui indicativ.

La Cluj, la comandamentul Armatei a 4-a, de la Marele Stat Major, ordinul a sosit la orele 15.15.

În data de 18.12.1989, ora 08.30: De la comandamentul Armatei a 4-a Cluj este transmis indicativul „Radu cel Frumos”, ordinul real de luptă. Acest indicativ ordona scoaterea efectivelor din cazărmi şi dispunerea lor în raioanele stabilite. De asemenea, concomitent cu ieşirea efectivelor, în raioanele de alarmă se scotea şi tehnica de luptă.

La primirea indicativului de luptă „Radu cel Frumos”, Bg. 1 VM Bistriţa, a scos din teren următoarele efective şi tehnică de luptă: 259 de ofiţerii, 53 de maiştri militari, 118 subofiţeri, 1.373 de militar în termen, 64 personal muncitor civil, 111 camioane şi autospeciale, 18 autospeciale de transmisiuni şi 8 MLVM (maşina de luptă a vânătorilor de munte).

În data de 20.12.1989/06.30 s-a distribuit muniţia de război, câte o unitate de foc (UF) – 120 de cartuşe de război în 4 încărcătoare, fiecare a 30 de cartuşe – pentru fiecare militar, şi încă 180 de cartuşe, în sacul de merinde al fiecărui soldat. Această cantitate de muniţie a fost păstrată în lăzi metalice, încuiate şi sigilate, fiind depozitate în punctele de adunare a fiecărei subunităţi.

După punerea în aplicare a indicativului de alarmă de luptă „Radu cel Frumos”, l-a puţin timp, de la comandamentul Armatei a 4-a a sosit o NT (notă telefonică), un document care ulterior a fost ascuns la multe unităţi militare care au fost implicate în evenimente. Nota telefonică a fost emisă de ministrul Apărării Naţionale, generalulu-colonel Vasile Milea. Mulţi dintre comandanţii participanţi la acţiunile care au avut loc atunci îşi aduc aminte cu groază de documentul respectiv, care făcea precizări la modul de acţiune în situaţia unor confruntări în stradă cu populaţia.

Militarii au avut ordin să tragă

Printre altele, Nota Telefonică în cauză preciza că:

„Muniţia se încarcă în încărcătoare şi se păstrează grupat şi se distribuie la primirea misiunii;
– Au muniţie asupra lor, garda, patrulele şi cadrele militare la primirea misiunii;
– Ofiţerii din comandamentul unităţilor  poartă centura cu pistol şi muniţie;
– Toate cadrele din concediu sunt chemate la serviciu;
– Funcţiile unicat din unitate se cheamă din economia naţională;
– Subunităţile se organizează pe trei plutoane şi sunt comandate de ofiţeri;
– Comandanţii de companii(baterii) şi de armă sunt chemaţi din economia naţională;
– De fiecare maşină de luptă, TAB, TABC, MLVM, tanc, se pregătesc trei-patru militari, permanenţi, ca desant;
– Mecanicii-conductori  trebuie să fie activi şi să manevreze cu uşurinţă obstacolele;
– Pe TAB-uri să existe strictul necesar pentru luptă, fără prelate, fără butoaie;
– Militarii care pleacă în misiuni să aibă hrană rece suficientă pentru îndeplinirea misiunii;
– Subunităţile care intervin să aibă legături radio la toate eşaloanele;
– Dacă trebuie să intervină, comandanţii de subunităţi să dea comanzi cu voce tare, să someze, să avertizeze şi, la nesupunere, să execute foc la picioare;
– Cei care intervin, să evite capul coloanei demonstranţilor, unde sunt copii şi femei şi să manevreze pe flancuri şi spate;
– Unităţile şi subunităţile de arme să se asigure cu armament portativ de infanterie”

De asemenea s-a mai precizat ca patrulele să fie încadrate cu un cadru şi patru militarii cu muniţie.

Doi ani mai târziu au distrus documentele

Majoritatea cadrelor, cu câteva excepţii, au refuzat să execute ordinul, mai ales că se indica destul de clar că trebuie să se tragă împotriva demonstranţilor. Ulterior, NT (nota telefonică) cu acest ordin a dispărut prin 1991, un ministru al apărării a dând ordin ca toate documentele în cauză să fie trimise la Bucureşti.

În baza aceleiaşi note telefonice, pentru ca lucrurile să nu scape de sub control în toate unităţile subordonate Bg.1 VM Bistriţa, la Borşa, Vatra-Dornei, Prundul-Bârgăului şi Miercurea-Ciuc au fost trimise cadre din comandamentul brigăzii.

Sforile s-au tras şi după 22 decembrie prin Consiliul Frontului Salvării Naţionale

În 22.12.1989, lovitura militară de stat reuşind pe toate planurile, lucrurile au luat o nouă turnură. În baza comunicatului către ţară a Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), comandamentul Armatei a 4-a Cluj a trimis unităţilor subordonate, inclusiv la Bistriţa, ordinul că „întreaga structură organizatorică de partid, UTC şi sindicat din armată şi-a încetat activitate prin dizolvare.

În aceeaşi zi, col. Paul Remus Ghircoiaş a fost ales preşedintele Consiliului Judeţean BN al FSN, iar comandamentul Bg.1 VM Bistriţa a organizat serviciul la sediul CFSN. S-au constituit echipe formate din cadre militare şi militari în termen pentru paza CFSN BN, dar şi la intrarea în blocurile unor locuinţe din apropierea comandamentului Bg.1 VM şi a tuturor obiectivelor economice din judeţ.

S-au stabilit de asemenea la ordin puncte de tragere pentru Artileria Antiaeriană, în faţa sediului CFSN şi la comandamentul Bg1 VM.

La 27.12.1989, conform ordinelor Consiliului Frontului Salvării Naţionale, s-a constituit în judeţul Bistriţa-Năsăud Tribunalul Militar Excepţional cu următoarea componenţă: cpt. Ioan Gaftone, mr. Pavel Hâruţa şi mr. Pavel Târlă.

La data de 28.12.1989, conform Decretului Consiliului Frontului Salvării Naţionale, col. Paul Ghircoiaş a fost înaintat la gradul de general maior.

Legat de fostele organe ale PCR din cadrul Bg.1 VM, Consiliul Politic, Comitetele PCR de la unităţi, cele de UTC, desfiinţate în data de 22.12.1989, conducerea MApN, conform ordinului nr. M.C777/30.12.1989, în baza aprobării Consiliului Frontului Salvării Naţionale, comunică că „îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi componenţă, în spaţiile destinate anterior”. În acest sens la nivelul comandamentului Bg.1 VM s-a înfiinţat „Biroul pentru Educaţie Patriotică şi Cultură”.

Cu data de 26.12.1989, prin ordin al CFSN, organele de contrainformaţii militare au fost desfiinţate, iar cadrele au fost puse la dispoziţie, iar cei care au îndeplinit condiţiile de vârstă au fost trecuţi la pensie.

Totul a fost sub lupa Armatei

În final, între 09.01-17.01.1990, a fost pus în aplicare un ordin care prevedea „eliminarea însemnelor de pe drapelele de luptă, înscrisul RSR (Republica Socialistă România), dezlipirea stemei metalice fixate pe ogiva de bronz din vârful lăncii drapelului de luptă”. Tot ceea s-a întâmplat în Bistriţa, ca de altfel în toate garnizoanele din ţară s-a petrecut sub controlul atent al Armatei, inclusive organele de securitate şi miliţie, erau conduse practic de cadre ale MApN, cei ieşiţi în stradă având doar un rol decorativ şi au acoperit lovitura militară de stat.

Doru Costin