Primăria Bistriţa face bani frumoşi cu Ocolul Silvic! Personajul surpriză din Consiliul de Administraţie

Milioane de lei face anual Primăria Bistriţa cu ajutorul Ocolului Silvic al municipiului. Vânzarea de lemn, dar şi tarifele mari practicate la vânătoare reprezintă mare parte din venituri. Un personaj controversat este şi el în Consiliul de Administraţie.

Printre altele, Primăria Bistriţa controlează şi un Ocol Silvic. Acesta, la rândul său, controlează suprafeţe întinse de pădure, inclusiv cea din Wonderland, dar şi de pe teritoriul comunei Livezile sau al comunei Dumitra.

Ocolul Silvic al municipiului Bistriţa a fost înfiinţat în anul 2002, cu o suprafaţă de început de 4.925 de hectare, fond forestier proprietatea municipiului Bistriţa şi a comunei Livezile.

Odată cu modificarea legislaţiei şi apariţiei Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic, a apărut necesară transformarea Ocolului Silvic al municipiului Bistriţa din instituţie publică cu personalitate juridică în regie publică locală cu specific exclusiv silvic. Astfel din anul 2009, Ocolul Silvic funcţionează ca regie publică locală a municipiului Bistriţa.

Regia are în administrare fondul forestier proprietate publică a municipiului Bistriţa şi a comunei Livezile, în suprafaţă totală de 5.693 ha, din care municipiul Bistriţa 3.418 ha şi comuna Livezile 2.235 ha.

Plusul Ocolului Silvic este preluarea în gestiune a fondului de vânătoare 24 Cuşma, ce deţine un important fond cinegetic, cu specii de vânat mic, dar şi de vânat mare.

Fondul de vânătoare Cuşma aduce bani buni la bugetul ocolului

Astfel, mare parte din fonduri vin tocmai de la fondul de vânătoare râvnit de mai toate asociaţiile de vânătoare din judeţ şi nu numai. Acest lucru este confirmat şi de veniturile importante ale ocolului silvic, dar şi de preţurile practicate pentru vânat.

Potrivit raportărilor pentru 2016, anul trecut, ocolul silvic a avut o cifră de afaceri de 2,9 milioane de lei, cu un profit net de 538.258 de lei şi datorii de 426.258 de lei.

Cu un an înainte, în 2015, ocolul silvic raporta o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei şi un profit net de 580.841 de lei şi datorii care se apropiau de 200.000 de lei. În 2014, ocolul silvic raporta o cifră de afaceri tot de 2,6 milioane de lei şi un profit net de 384.480 de lei.

Cifra de afaceri înregistrată de ocolul silvic trece de un milion de lei încă din anul 2010.

Pentru un cerb comun vânătorii trebuie să plătească până la 8.800 de euro, în funcţie de valoarea exemplarului împuşcat. Un cerb rănit dar nerecuperat scoate din buzunarele vânătorilor 500 de euro, iar un foc greşit 100 de euro.

După cerb, ursul este următorul cel mai scump animal. Pentru un astfel de exemplar se plăteşte până la 4.000 de euro piesa, în funcţie de valoare. În cazul în care animalul nu a fost recuperat, vânătorul trebuie să plătească 1.000 de euro.

Tariful de împuşcare pentru ciută este de 200 de euro. Pentru un animal rănit şi nerecuperat, vânătorii trebuie să plătească 100 de euro. În cazul capriorului mascul, vânătorii pot să scoată din buzunare şi aproape 3.000 de euro. Mistreţul ajunge să coste şi 750 de euro.

Doar taxa de organizare a unei partide de vânătoare începe de la 50 de euro per vânător participant şi ajunge la 100 de euro, în cazul în care vânatul este în zona optima de bătaie a armei. Tot 100 de euro se percepe şi pentru organizarea pentru o zi de vânătoare mixtă de urşi şi mistreţi.

Nu doar pe vânătoare percepe bani Ocolul Silvic al municipiului Bistriţa, ci şi pentru cazare. Pentru o zi de cazare la cantonul silvic Dealul Negru se percepe 100 de euro, iar tariful total pentru masă pe zi ajunge la 50 de euro de vânător.

Ocolul Silvic pune la dispoziţie şi maşini de teren, cu 10 euro pe oră sau 75 de euro pe zi. Microbuzul costă şi el 115 euro pe zi. Dacă vreţi să închiriaţi arme vă costă 25-30 de euro pe zi.

Nici fotografiatul şi filmatul nu sunt gratuite. Cei care vor să surprindă flora şi fauna şi habitatele acestora, în scop comercial, trebuie să plătească 100 de euro per zi/operator, în cazul fotografierii şi 200 de euro/zi/operator în cazul filmărilor. Cei care însoţesc operatorii la fotografiere şi filmare trebuie să plătească şi ei jumătate.

Dan Ţacăl, personajul surpriză din Consiliul de Administraţie

Culmea, din Consiliul de Administraţie al Ocolului Silvic face parte un personaj destul de controversat. Este vorba despre inginerul silvic Dan Ţacăl, care a condus cu mână de fier, mai bine de 10 ani Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului.

Autorităţile locale i-au cerut anul acesta lui Dan Ţacăl să plece de la Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului, pe motiv că el ar fi cel responsabil de un prejudiciu de circa 700.000 de lei, care ar fi fost descoperit în urma mai multor controale efectuate pe parcursul ultimilor trei ani de Garda Forestieră la Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului.

Mai mult, patru angajaţi ai ocolului silvic sunt cercetaţi penal pentru infracţiuni silvice şi abuz în serviciu. Dan Ţacăl a susţinut sus şi tare că el nu se simte responsabil pentru ce s-a întâmplat sub nasul său şi a refuzat să demisioneze din fruntea ocolului, deşi i s-a cerut acest lucru în mod repetat.

Dan Ţacăl a fost sancţionat şi în trecut de ITRSV pentru nereguli, nu doar o dată. La începutul anului 2007, şeful Ocolului Silvic Bistriţa-Bârgăului, Dan Mihai Ţacăl a fost suspendat pentru o perioadă din funcţii.

Atunci, inspectorii au descoperit că Dan Ţacăl împreună cu un alt inginer silvic ar fi folosit ilegal ciocanele silvice de marcat şi ar fi încălcat diferite prevederi de regim silvic.

Opt ani mai târziu, în 2015, Ţacăl este din nou sancţionat, cu o amendă penală în valoare de 1.000 de lei, asta după ce inspectorii de la Garda Forestieră Cluj au descoperit că în zonele Piatra Mare şi Valea Măgurii s-a tăiat lemn pe o suprafaţă mai mare decât prevede legea.

Cu toate acestea, Ţacăl pare să cadă mereu în picioare şi s-a ferit de condamnări sau alte probleme mai serioase. Acesta şi-a asigurat veniturile şi cu ajutorul sitului Natura 2000 Cuşma, Aria protejată a pus mâna, în 2013, pe o finanţare din fonduri europene în valoare de 4,2 milioane de lei.

Doar în anul 2015, Ţacăl a încasat, lună de lună, 2.520 de lei în cadrul acestui proiect, unde avea calitatea de expert. Munca pe care o presupunea acest proiect nu depăşea, însă, două ore zilnic.

Andreea Moldovan