50.000 de euro daune morale pentru revoluţionarii din decembrie 1989

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a obligat statul român să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foşti revoluţionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil. Petenţii au participat la manifestările împotriva regimului comunist care au avut loc între 21 şi 23 decembrie 1989, la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. Această condamnare e doar una dintr-un lung şir de condamnări ale României pentru modul în care a gestionat Dosarele Revoluţiei.

În 1990, Parchetul militar a deschis o anchetă privind reprimarea armată a manifestaţiilor de la Bucureşti, Timişoara, Oradea, Constanţa, Craiova, Bacău, Târgu-Mureş şi Cluj. Aşa cum reiese din documentele din dosar, toţi petenţii au fost audiaţi ca martori. În continuare, ei au depus plângeri penale, constituindu-se parte civilă, cerând daune pentru cele suferite în timpul reprimării manifestaţiilor. Judecătorii CEDO notează că, în ceea ce priveşte reprimarea armată de la Timişoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecată şi condamnarea mai multor înalţi reprezentanţi ai autorităţilor comuniste, însă în ceea ce priveşte evenimentele din celelalte oraşe, ancheta nu este finalizată. Curtea a constatat în acest caz încălcarea articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care se referă la dreptul la un proces echitabil, şi a hotărât ca statul român să plătească fiecărui petent suma de 1.350 de euro (în total 45.900 de euro), cu titlul de prejudiciu moral.

Şirul condamnărilor la CEDO pentru Dosarele Revoluţiei

Decizia de săptămâna trecută este doar una din seria de condamnări aplicate României la CEDO pentru modul în care acesta a operat ”Dosarele Revoluţiei”. Astfel, în martie 2013, CEDO a decis ca statul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro unui număr de 72 de victime ale Revoluţiei din decembrie ’89 de la Timişoara. Invocând în special art.2 (dreptul la viaţă) şi art.3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, petenţii au reclamat faptul că autorităţile competente nu au întreprins o anchetă efectivă cu privire la decesele apropiaţilor lor sau la relele tratamente cărora le-au fost supuşi ei înşişi în timpul reprimării manifestaţiilor anticomuniste de decembrie 1989 de la Timişoara. În decizia din martie 2013, CEDO a stabilit acordarea a câte 5.000 de euro, cu titlul de daune morale, pentru cei 65 de petenţi în cazul cărora a fost constatată încălcarea art. 2, şi a câte 3.500 de euro în cazul celor şapte reclamanţi pentru care a fost constatată încălcarea art. 3 din Convenţie.

În mai 2011, CEDO a decis, în procesul intentat de Asociaţia „21 Decembrie” şi alte persoane pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, legat de ancheta în „Dosarul Revoluţiei”, ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş. Cu doar câteva luni înainte, în martie 2011, cinci români au câştigat la CEDO procesul intentat statului român. Ei au reclamat ineficienţa autorităţilor în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucureşti să-i despăgubească pe cei cinci semnatari ai petiţiei cu aproximativ 52.000 de euro.

Pe 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat România la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliţie, Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989 de manifestanţii împotriva regimului condus de Nicolae Ceauşescu. De asemenea, pe 8 decembrie 2009, CEDO a decis despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceştia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Condamnare de la Înalta Curte

În ianuarie 1990, după executarea dictatorului Nicolae Ceauşescu şi căderea regimului comunist, biroul procurorului militar din Timişoara a deschis o anchetă privind reprimarea demonstraţiilor..

Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, fiind inculpaţi ca principali responsabili de organizarea represiunii armate faţă de demonstraţiile anticomuniste de la Timişoara.

În 2000, generalii au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare, însă în 2001 procurorul general al României (Joiţa Tănase-n.r.) a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzaţii au fost eliberaţi din arest. În final, în 15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor şi tentativă de omor privind organizarea şi coordonarea represiunii de la Timişoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanţii să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.

Clujul nerăzbunat

La Cluj, în schimb, Generalul Florian Caba şi căpitanul Carp Dando, acuzaţi de reprimarea violentă a manifestaţiilor din decembrie 1989, nu au fost condamnaţi în procesul Revoluţiei, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins petiţia înaintată de Asociaţia pentru Adevărul Revoluţiei din Cluj.

În dosarul Revoluţiei de la Cluj au fost judecaţi mai mulţi militari, iar patru au fost condamnaţi la închisoare pentru moartea mai multor persoane. Cea mai mare condamnare i-a fost dată lui Ilie Dicu, cel care a condus trupele din zona hotelului Astoria, de pe strada Horea. Mărturiile revoluţionarilor şi documentele vremii îi incriminează însă şi pe Generalul Florian Caba şi căpitanul Carp Dando, care au condus represaliile din zona străzii Horea, precum şi pe cele din centrului Clujului, din Piaţa Unirii, unde au murit 24 de oameni în decembrie 1989. Cei doi ofiţeri au fost scoşi de sub urmărire penală în 1998, cu toate că iniţial au fost acuzaţi de omor deosebit de grav.

Asociaţia pentru Adevărul Revoluţiei din Cluj a înaintat, la sfârşitul anului 2010, o petiţie către CEDO prin care solicita ca România să fie obligată sa redeschidă procesul împotriva celor doi ofiţeri. Curtea a considerat însă că nu au fost îndeplinite condiţiile de inadmisibilitate prevăzute în Convenţia Drepturilor Omului. De asemenea, în opinia judecătorilor de la CEDO nu există probe substanţiale împotriva celor lui Caba şi Dando.  În consecinţă, cei doi ofiţeri clujeni au scăpat de pedeapsă.