13 primari bistriteni se pregatesc sa devina ,,haiduci cu acte in regula”

Proiectul se desfasoara ,in cadrul Axei IV din ,,Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, program prin care se acorda fonduri europene nerambursabile pentru investitii private si publice. Programul are drept scop dezvoltarea satelor din Romania prin crearea de conditii moderne de trai in societatile rurale si prin identificarea unor oportunitati reale pentru toti cei ce vor sa ramana in spatiul rural, denumita si axa LEADER. Grupul De Actiune Locala constituit in zona orasului Beclean colaboreaza pentru implementarea proiectul in cauza si cu autoritatile franceze din zona Le Quesnois, o comuna cu cateva mii de locuitori, situata in partea de nord a Frantei, la circa 200 de kilometri de Paris si 90 de kilometri de Bruxelles, unde un astfel de proiect a avut rezultatele scontate.

 

,,Tinutul Haiducilor” este un proiect de mare anvergura, ce are ca scop principal dezvoltarea cu fonduri europene a unor trasee turistice in teritoriul comun al zonei, avand ca centru si punct de plecare zona modernizata a Bailor Figa. Sub denumirea "Tinutul haiducilor", acest important proiect turistic este realizat cu ajutorul Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Bistrita-Nasaud, in cadrul programului european de finantare LEADER. Proiectul se incadreaza in axa 4 a Programului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Valoarea proiectului cu finantare europeana pentru organizarea acestui Grup de Actiune Locala a fost de 48825 euro, iar contributia administratiei locale din Beclean a fost de 9100 euro. Amplasamentul proiectului si teritoriul acoperit prin proiect cuprinde orasul Beclean, comunele Runcu Salvei, Zagra, Spermezeu, Chiuza, Caianu Mic, Branistea, Uriu, Ciceu-Giurgesti, Negrilesti, Tarlisua, Ciceu-Mihaesti, Petru Rares, din judetul Bistrita – Nasaud si localitatile Cuzdrioara, Caseiu, Chiuesti din judetul Cluj. Proiectul a demarat anevoie, tinand cont de faptul ca partenerii au fost destul de sceptici in ceea ce priveste reusita unei astfel de initiative. Moldovan spune ca proiectul care a vizat construirea Bailor Figa ar fi fost unul incomplet, daca turistilor care veneau aici nu li se putea oferi si altceva. ,,Astfel, ne-am gandit la un circuit care sa cuprinda biserici, castele, monumente istorice si, in acest mod, sa punem in valoare tot potentialul de care dispune zona Becleanului”, puncteaza edilul. In perioada decembrie 2009-august 2010, cei implicati in proiectul ,,Tinutul Haiducilor„ au colaborat pentru a asigura desfasurarea in conditii optime a procedurilor si etapelor necesare finalizarii documentatiilor care stau la baza intocmirii planului de dezvoltare locala a zonei.

 

In cadrul Axei IV din ,,Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, program prin care se acorda fonduri europene nerambursabile pentru investitii private si publice are drept scop dezvoltarea satelor din Romania prin crearea de conditii moderne de trai,in societatile rurale si prin identificarea unor oportunitati reale pentru toti cei ce vor sa ramana in spatiul rural, denumita si axa LEADER. Aceasta are ca obiectiv oferirea de noi solutii pentru dezvoltarea rurala, in acelasi timp cu stabilirea bazelor pentru identificarea nevoilor locale, intarirea capacitatii de dezvoltare si implementare a strategiilor locale de dezvoltare,in vederea conservarii patrimoniului rural si cultural, dezvoltarii mediului economic si imbunatatirii abilitatilor organizatorice ale comunitatilor locale. Programul LEADER se finanteaza prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, in conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1698/2005 din 20 septembrie 2005. Directia Generala Dezvoltare Rurala din cadrul MAPDR exercita rolul de Autoritate de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala din Romania. APDRP va fi autoritatea nationala responsabila de implementarea financiara si tehnica a masurilor din Programul LEADER. Pentru perioada 2007-2013, LEADER nu va mai functiona ca program separat finantat din fondurile structurale, ci va fi integrat in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, fapt care reprezinta o provocare majora pentru toate statele membre si in particular pentru Romania. Ca nou stat membru, Romania se confrunta cu o serie de probleme, intrucat: institutiile si agentiile care vor fi implicate in administrarea si implementarea abordarii LEADER nu au experienta relevanta, iar gradul de constientizare al comunitatilor locale este redus cu privire la potentialul abordarii LEADER, existand in prezent doar cateva parteneriate care prezinta potential ca viitoare grupuri de actiune locala. Implementarea abordarii LEADER in Romania va trebui introdusa „pas cu pas” de-a lungul mai multor ani, deoarece elaborarea de strategii de dezvoltare locale reprezinta o provocare si o sarcina consumatoare de timp.

,,Piatra din capul unghiului„ a Programului LEADER o reprezinta Grupurile de Actiune Locala (GAL) care isi desfasoara activitatea pe un teritoriu rural, cu o populatie cuprinsa intre 10.000 – 100.000 locuitori si densitatea de maximum 150 de locuitori pe km2. Grupurile de Actiune Locala vor elabora si promova strategiile de dezvoltare locala. GAL-urile sunt parteneriate public-private constituite din diversi reprezentanti ai sectoarelor public, privat si societatii civile din teritoriul respectiv. La nivel de decizie, partenerii economici si reprezentantii societatii civile, precum agricultorii, femeile, tinerii din spatiul rural si asociatiile acestora trebuie sa reprezinte cel putin 50% din parteneriatul local.

 

Pentru ca este nevoie de un model, Grupul de Actiune Locala din zona Beclean a gasit ca fiind viabil proiectul ,,Parcul Natural Regional Avesnois”- Franta. Aflati intr-o vizita de cinci zile, reprezentantii GAL-ului din zona Beclean, au putut constata beneficiile pe care un astfel de proiect le poate aduce unei anumite zone cu potential turistic. De remarcat este faptul aceasta zona turistica din Franta este alcatuita dintr-o aociere de 300 de comune, iar proiectele de dezvoltare s-au realizat cu fonduri regionale si europene de finantare. Centrul acestei zone este Le Quesnois, o comuna cu cateva mii de locuitori, situata in partea de nord a Frantei, la circa 200 de kilometri de Paris si 90 de kilometri de Bruxelles. Tot avand ca punct de plecare initiativele unor grupuri de actiune locala, aici s-a reusit crearea unui sistem de dezvoltare functional, folosind colaborarea dintre autoritatile locale si guvernul Frantei, incluzand si parteneriate public – private, cu arie de acoperire preponderent rurala. Sitiuatia este similara cu cea a ,,Tinutului Haiducilor„De altfel si reprezentantii administratiei din zona Le Quesnois au vizitat judetul nostru. Delegatia franceza, in fruntea careia s-au aflat senatorul Paul Raoult si primarul din Le Quesnois a fost atunci primita si de prefectul Cristian Florian. Ce am invatat din experienta lor ramane de vazut!

 

In asteptarea avizului de la ministerul de resort

Contactat telefonic de reporterul Gazetei de Bistrita, Nicolae Moldovan a precizat: ,, Documantatia a fost finalizata si este trimisa la Bucuresti. Sper ca vom primi unda verde de acolo, deoarece grupul de Actiune Locala a muncit mult pentru realizarea acestui proiect. Ar fi pacat sa nu fie finantat, mai ales ca se urmareste asigurarea de piete de desfacere pentru produse locale, dezvoltarea resurselor umane, sprijinirea infiintarii si a dezvoltarii afacerilor, garantarea calitatii produselor locale si marketingul acestora, inovare in mediul rural, revigorarea traditiilor si a mestesugurilor populare. Dar, de fapt, multe, multe altele…„

 

Vise sau actiuni posibil de realizat?

Edilul beclenar mai spune ca proiectul urmareste, printre altele, si cadastrarea zonelor cu potential economic,modernizarea infrastructurii de acces, reabilitarea si consolidarea spatiilor culturale si a lacasurilor de cult, prevenirea inundatiilor si a alunecarilor de teren, amenajarea si protectia ariilor protejate, impaduriri in zone degradate, marcarea obiectivelor turistice, explicarea lor, plus trasee de calatoriessi popasuri intre toate localitatile incluse in Grupul de Actiune Locala, incluzand si dezvoltarea Hergheliei Beclean.

Primarii din zona asteapta implementarea proiectului ,,ca painea calda’’

 

Zona care trebuie ,,acoperita’’ de acest proiect este una cu probleme complexe, principalele carente existand la capitolul infrastructura. Faptul ca autoritatile publice locale din Runcu Salvei, Zagra, Spermezeu, Chiuza, Caianu Mic, Branistea, Uriu, Ciceu-Giurgesti, Negrilesti, Tarlisua, Ciceu-Mihaesti, Petru Rares mizeaza pe astfel de proiecte pentru a-si moderniza arealul administrativ este un lucru ingrijorator. Drumurile judetene de pe raza acestor comune sunt ,,la pamant’’ la propriu si la figurat.  Un caz elocvent este cel al comunei Negrilesti, unde ,,celebrul’’ ARO pentru transport scolar zace pe butuci de cel putin 3 ani de zile. Totul se datoreaza drumului aflat intr-o stare execrabila. De asemenea, comuna Caianu Mic ,,beneficiaza’’ de drumuri judetene si comunale aflate in ipostaza de ,,eterne ulite infundate’’. Cu alte cuvinte, pentru comunele din zona Becleanului implementarea acestui proiect reprezinta o gura de oxigen, o modalitate de a iesi din formatul stereotip pe care il presupune satul romanesc. La Ciceu-Giurgesti, o veritabila marturie a trevutului, Cetatea Ciceului asteapta a fi descoperita. Dar acest lucru este imposibil fara un drum de acces. Cetatea Ciceului  este o fortareata medievala, situata in punctul de intalnire al teritoriului localitatilor Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgesti si Dumbraveni. In evul mediu a facut parte din comitatul Belső-Szolnok (Solnocul Interior, integrat in comitatul Solnoc-Dabaca la 1876). Cetatea a fost ridicata la sfarsitul secolului al XIII-lea intr-un punct strategic, pe o colina vulcanica de 683 m altitudine, de unde si numele de Ciceu (din maghiarul csucs – varf). Dieta Transilvaniei a dispus demolarea cetatii la 1544, iar amplasamentul a devenit ulterior cariera de pietre de moara. Ruinele sunt astazi in stare de distrugere avansata si elementele care se mai pastreaza nu permit cronologizarea. Deci, aici este nevoie de doua elemente cuprinse in proiectul ,,Tinutul Haiducilor’’: modernizarea drumurilor si conservarea monumentelor istorice. Este doar unul dintre monumentele istorice care ar putea constitui un punct de atractie pentru cei care se afla in postura de turisti in Bistrita-Nasaud. In speranta ca acest proiect isi va indeplini obiectivele, ,,Bun venit, in Bistrita-Nasaud!„ Daca nu va fi asa, noi vom recladi speranta! Sau nu?

 

Cu siguranta ca un astfel de proiect care se refera, in linii mari, la sprijinirea dezvoltarii unui mediu de afaceri favorabil si a antreprenoriatului, cultura, traditii, identitate, suport pentru categoriile defavorizate ale populatiei, regenerare urbana si rurala, prevenirea riscurilor naturale, protejarea biodiversitatii si energie verde, nu poate fi decat unul extrem de util. Dar va tine loc logistica de bun simt? Pentru ca aici ne trebuie proiecte pe termen lung, lung, lung…