Conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naționale, reprezintă data nașterii poetului național al românilor, prozatorul, dramaturgul, ziaristul și gânditorul, Mihai Eminescu (1850-1889). Ziua Culturii Naționale reprezintă nu numai o zi în care celebrăm „Luceafarul” poeziei românești, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, a esenței românismului din sufletul oricăruia dintre noi.
Astfel, Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa și Primăria municpiului Bistrița organizează vineri, 15 ianuarie, un spectacol extraordinar alături de actorii Teatrului „Ararat” din Baia Mare şi Grupul Pop-Opera „DISTINTO”.
Evenimentul are loc la Sinagoga Bistrița, de la ora 17.00 și se vrea a marca „Medalionul aniversar Mihai Eminescu” şi totodată Ziua Culturii Naţionale.
Sute de pagini de poezie, proză, proiecte dramatice, traduceri, prelucrări şi adaptări, chiar şi o schiţa a unei gramatici sanscrite sau un dicţionar de rime, compun o operă vastă şi originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică şi polemică care arată o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii, cam așa se poate descrie Eminescu.
Publicistica lui Eminescu, câteva mii de articole care vorbeau despre stat, progres social, civilizaţie şi cultură, a fost obiect de controversă, iar oamenii politici, ideologii sau sociologii au cultivat-o sau au repudiat-o în funcţie de interese.
Întreaga sa operă a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, dar şi de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de sistemele de gândire ale Romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegelşi chiar de filozofia buddhistă.
De la Eminescu, cititorul contemporan învaţă nu doar grandoarea, ci şi smerenia cuvintelor simple şi forţa celor nerostite.
