Preoţii care se uită la noi prin “ochiul dracului”

De sute de ani, Biserica a mers mână în mână cu politica iar “sutanele” s-au uitat la mireni prin “ochiul dracului”. În timp, situaţia nu s-a schimbat: unii preoţi gestionează afaceri, conduc maşini de lux, trăiesc în vile, percep taxe frauduloase pentru oficierea sfintelor taine, se îmbată şi îi bat pe enoriaşi şi “păpuşează” masele electorale când se apropie alegerile. Pe de altă parte există şi destui preoţi cucernici plini de slavă, curăţenie sufletească cărora le este de ajuns să rostească o singură vorbă pentru a simţi bunătatea sau dojana creştinească care izvorăşte prin ei.

În această toamnă se organizează alegerile, iar votanţii nu se pot dirija mai bine decât prin intermediul bisericii. Aşa că cei interesaţi să câştige cotizează în sânul bisericii. Indiferent că sunt fonduri guvernamentale sau private, “beneficiarii” îşi încurcă printre degete, deopotrivă, mătăniile şi banii.

Pe adresa redacţiei a venit o scrisoare în care se arată vilele unor preoţi din Cluj Napoca şi îndepărtarea lor de la ceea ce este cuviincios pentru un slujitor al Domnului. “Locuiesc lângă biserica Ioan botezătorul din Mărăşti şi sunt zile când nu mă pot odihni. au staţie de amplificare şi difuzoare afară şi o dau tare încât oricât de binevoitor ai fi, nu rezişti. Au (preoţii bisericii din Mărăşti, n.r) spus că noi locuim pe teritoriul lor, că dacă nu ne place, să plecam. aşa de mândri au ajuns să fie! Însă eu am aflat de ce sunt mândri: unul dintre ei are două vile şi un apartament, iar celălalt, care s-a pensionat, are limuzină Audi şi casă în centru! De unde oare? Să fie oare o coincidenţă că maşinile şi casele lor au apărut concomitent cu ridicarea bisericii respective?Oare preoţii nu sunt controlaţi de nimeni?” se întreabă persoana care a trimis această scrisoare.

Schema prin care unui preot îi “cresc”, pe lângă biserică, o casă şi o maşină este relativ simplă: fondurile respective vin din partea politicienilor sau a oamenilor de afaceri sprijiniţi de politicieni. Pentru aceştia, o biserică înseamnă, pe lângă lăcaş de rugăciune, un loc minunat de propagandă. Astfel că banii sunt mai mult o sponsorizare din care ciupesc, mai mult sau puţin, preoţii care poartă costum de business-man pe sub sutană.

Fiecare parohie îşi merită preoţii

Dacă locuinţele şi maşinile preoţilor de la biserica din Mărăşti sunt un fel de mită electorală la nivel “micro”, la nivel “macro” lucrurile sunt similare cu excepţia faptului că banii folosiţi sunt mult mai mulţi şi… sunt publici, adică ai tuturor. În cazul de faţă, donatorul a fost Guvernul României condus de candidatul la prezidenţiale Victor Ponta, iar printre “beneficiari” s-a numărat şi Mănăstirea de la Nicula, unul dintre cele mai mari şi cunoscute locuri de pelerinaj ale credincioşilor. La nici două săptămâni după ce Victor Ponta a făcut o baie de mulţime în “jacuzzi”-ul electoral de la mănăstirea clujeană, Guvernul a decartat 2 milioane de lei stareţului de la Nicula. Executivul a decis totodată suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte, din Fondul de rezervă, cu 6 milioane lei, sumă ce va fi împărţită în mod egal între Centrul Eparhial Iaşi, Mănăstirea Nicula şi Mănăstirea Tismana, care vor primi astfel fiecare câte 2 milioane lei.

De asemenea, din Fondul de rezervă a fost suplimentat bugetul Ministerului Afacerilor Externe cu 967.000 lei pentru finanţarea cheltuielilor privind înfiinţarea şi funcţionarea Institutului Cultural al României la Beijing. Instinctul de politician l-a făcut pe Ponta să vadă că un PSD-ist ca el ar putea să strângă mai multe voturi de la pupătorii de icoane decât de la intelectualii “cultivaţi” de ICR-ul din Beijing.

Iar alocările de fonduri în perioadele electorale vin şi din partea administraţiilor judeţene şi locale pentru că şi cei “din teritoriu” trebuie să se pună la adăpost.

Minunile Sfântului Guvern

Pe lângă aceste “cadouri”, Guvernul face şi legi menite să protejeze afacerile bisericii. În urmă cu doi ani, Sfântul Sinod a făcut o cerere către Garda Financiară prin care se cerea ca organul de control financiar să pună în aplicare prevederile Legii 103/1992, conform căreia biserica este singura care are dreptul să comercializeze iconiţe şi cruci cu imaginea sfinţilor.

“Biserica Ortodoxă Română şi celelalte culte religioase au, în exclusivitate, dreptul de producere şi valorificare a obiectelor şi veşmintelor de cult, precum şi de tipărire a cărţilor de cult, a celor teologice sau cu conţinut bisericesc, necesare practicării cultului.

Prin obiecte de cult, în sensul prezentei legi, se înţeleg vasele liturgice, icoanele metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, mobilierul bisericesc, cruciuliţele şi medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, obiectele de colportaj religios şi altele asemenea. Se asimilează obiectelor de cult şi calendarele religioase, precum şi produsele necesare exercitării activităţii de cult, cum ar fi tămâia şi lumânările, cu excepţia celor decorative şi a celor pentru nunţi şi botezuri.

Încălcarea prevederilor art. 1 constituie contravenţie dacă fapta, potrivit legii, nu este considerată infracţiune şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei”, arată textul legii care, potrivit nemulţumirilor celor din Sfântul Sinod, nu prea a fost pus în aplicare până acum. Fiind o ţară în care populaţia majoritară este ortodoxă, anual, din comerţul cu obiectele de cult se câştigă milioane de euro, bani care nu sunt impozitaţi.

Chef de sutană

Printre preoţii afacerişti se mai nimeresc şi cei cheflii care, după ce au “miruit” un botez îşi leapădă sutana în schimbul unui şort de boxer. Preotul din comuna clujeană Unguraş, după ce s-a îmbătat la un chef, s-a luat de un puştan de 19 ani pe care l-a bătut. În spiritul iertător al creştinismului, preotul bătăuş a fost mutat disciplinar, pentru o lună de zile, la o mănăstire. Sperăm noi la Nicula unde va fi pus să numere toţi banii alocaţi şi să repete votez Ponta pentru fiecare leu numărat.

60% noi, restul BOR

În momentul acesta, statul asigură aproximativ 60% la salariile personalului clerical şi neclerical, iar restul acestora, comparabile cu cele ale profesorilor din preuniversitar, şi impozitele, asigurările de sănătate şi cele sociale sunt plătite din fondurile proprii ale bisericilor, anunţă Patriarhia Română. Cu toate acestea, preoţii şi ceilalţi membri BOR remuneraţi în acest fel, nu se supun statutului de funcţionar public. Dintre cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 dintre cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică.