Poliţia şi serviciile secrete din judeţul Bistriţa-Năsăud, în offside

Activitatea unor grupuri infracţionale organizate în judeţul Bistriţa-Năsăud se pare că a scăpat de sub control. Atât poliţia, cât mai ales serviciile secrete locale sunt depăşite de amploarea fenomenului de “crimă organizată”, având în vedere ultimele infracţiuni comise şi care au o amprentă comună, activitatea unui grup criminal organizat.

Se pare că a fost depăşita perioada de pionierat de comitere a unor infracţiuni de indivizi organizaţi ad-hoc, în funcţie de o anumită conjunctură, iar după comiterea acestora grupul se destrăma, reunindu-se cu ocazia altor lovituri. În judeţul Bistriţa-Năsăud au rămas celebre, şi nu numai, aşa-zisele grupuri infracţionale conduse de “Fuji”, de “Mădăritu”, amploarea activităţii acestora fiind amplificată nejustificat de presă. Aceste grupări erau extrem de volatile, singurul care conta era liderul şi o anumită notorietate creată în interiorul lumii interlope. Infracţiunile comise de “Fuji” şi “Mădăritu” aveau ca obiect traficarea unor tinere pentru bordeluri din occident, în special în Germania, Italia şi Spania şi au fost investigate la timpul lor de către autorităţile abilitate, iar autorii au fost traşi la răspundere. Singura ieşire din decor a acestor grupuri a fost reglarea de conturi a lui “Fuji” într-o dispută cu un alt interlop, Paul Blondu.

Pentru faptele comise, “Fuji” a fost condamnat, iar in prezent acesta îşi ispăşeşte pedeapsa în penitenciarul Gherla.

Primul jaf armat în BN, în ’97

Comiterea unor infracţiuni cu violenţă de grupuri infracţionale organizate pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud a fost extrem de rară. În primii ani de după lovitura de stat din Decembrie 1989, au fost comise asemenea gen de infracţiuni de către grupuri de racheţi, proveniţi din ţările fostei URSS. Ca o particularitate a acestor infracţiuni, victime au fost grupurile de turiştii proveniţi din aceleaşi ţări ca şi atacatorii. Zona preferată în care aceştia atacau autocarele de turişti era porţiunea de drum de pe DN 17 între Valea Străjii şi Pasul Tihuţa.

Singura excepţie de la această regulă, de a nu comite atacuri împotriva populaţiei autohtone, a fost jaful cu mână armată comis în ajunul Crăciunului din 1997, pe o porţiune a DN 16 înainte de intrarea în Urmeniş, asupra unei familii care venea din Franţa şi se îndrepta spre Reghin. Oamenii au fost deposedaţi de toţi banii pe care îi aveau asupra lor, circa 5.000 de franci elveţieni. Atacul a fost comis la căderea întunericului şi a fost comis prin simularea unui accident. Unul dintre atacatori s-a întins pe şosea simulând că a fost lovit de o maşină, ceea ce a provocat oprirea autoturismului ţintă şi comiterea jafului sub ameninţarea unor arme albe.

Prin metode specifice serviciul de informaţii local al MAI, celebrul “doi şi un sfert”, i-a identificat pe atacatori în “Piaţa Ruşilor” din Bistriţa, ulterior aceştia fiind reţinuţi la Iaşi pe când încercau să părăsească România. Întreaga sumă de bani a fost găsita asupra jefuitorilor, aceasta fiind restituită victimelor. Peste ani, întregul caz a fost dezvăluit în paginile “Gazetei de Bistriţa”.

Consolidarea crimei organizate în România

Proasta funcţionare a sistemului, înţelegând sistemul în ansamblul său – poliţie, servicii secrete, parchet şi judecătorii – a făcut ca în aceşti ani “crima organizată” să se dezvolte cu mare repeziciune, aproape la vedere, să surclaseze evoluţia crimei organizate la nivel mondial, care s-a dezvoltat în sute şi zeci de ani.

“Crima organizată”, după o definiţie recunoscută la nivel internaţional, poate fi percepută ca un proces social “pătruns în viaţa noastră socială şi politică”, ce izvorăşte din tendinţa diferitelor grupuri de a folosi criminalitatea ca mijloc de mobilitate socială şi chiar de acaparare a puterii. Această teorie dezvoltată de A. J. Ianni şi Daniel Ball afirmă că la baza crimei organizate se află un proces social.

În timpul regimului comunist în Romania exista un control aproape total în toate sferele economico-sociale, control exercitat pentru menţinerea sistemului dictatorial, dar şi pentru controlul în interiorul ţării, în tranzit sau în exterior, al cetăţenilor români. Prin sistemele existente ale controlului partidului unic, informative şi de supraveghere ale securităţii şi miliţiei, se identificau germenii creării unor structuri infracţionale de anvergură, iar legislaţia deosebit de dură stopa din faşă orice evoluţie în acest sens. Instaurarea regimului democratic, cu toate avantajele sale, a dus la înlăturarea barierelor existente ce împiedicau dezvoltarea crimei organizate. Noua societate, fragilă, cu instituţii în formare sau în reconstrucţie din temelii, cu o legislaţie care nu a ţinut cont de evoluţia fenomenelor sociale şi infracţionale, a fost depăşită clar de evoluţia fenomenului numit “crimă organizată”.

De asemenea trebuie ţinut cont şi de schimbările survenite în comportamentul oamenilor. Pentru unele persoane, libertatea şi democraţia instaurată a însemnat o cale uşoară de îmbogăţire rapidă prin comiterea unor infracţiuni, cu înalt grad de violenţă şi cu moduri de operare deosebit de grave. Într-un mod sumar spus, aşa a apărut şi s-a consolidat “crima organizată” în România, implicit în judeţul Bistriţa-Năsăud, tolerată de către poliţişti, procurori şi judecători corupţi, cu acoperire în sfera politică.

De circa o săptămână judeţul Bistriţa-Năsăud este scena comiterii unor infracţiuni desprinse parcă din filmele lui Sergiu Nicolăescu, care oglindeau situaţia de după terminarea celui de-al doilea război mondial din România, cu autorităţi aflate în disoluţie, timorate.

Autorităţile se bâlbâie

Analiza informaţiilor obţinute pe surse demonstrează fără echivoc că autorii fac parte dintr-un grup infracţional organizat, că dispun de informaţii, logistică şi acţionează extrem de profesionist. Ciudată în toată această situaţie este tăcerea mai mult decât suspectă a conducerii IPJ Bistriţa-Năsăud, care se comportă ca şi când nu s-a întâmplat nimic. Nici un comunicat sau o conferinţă de presă, care să explice opiniei publice situaţia creată de comiterea acestor jafuri, cu un grad de periculozitate extrem de ridicat. Ştirile difuzate de site-ul IPJ BN abundă de poveşti referitoare la abateri de la legea circulaţie, accidente de circulaţie, infracţiuni minore etc. Într-o singură noapte au fost prădate păstrăvăria din Fiad şi casa din Năsăud a şefului Păstrăvăriei, Ioan Sărmaş, dar şi alte două locuinţe. Se pare că infractorii au acţionat la pont,victimele fiind la două nunţi din Năsăud.

Grupul de infractori a acţionat sâmbătă noaptea, 21 spre 22 septembrie. cu o discreţie desăvârşită, neputând fi identificaţi martori ai celor petrecute. Din casele sparte şi din păstrăvăria de la Fiad au dispărut sume de bani importante, bunuri şi multe bijuterii, poliţia neoferind nici o informaţie în acest sens. Bandiţii au forţat uşile şi geamurile caselor şi ale păstrăvăriei, paznicul de la obiectivul respectiv nesesizând nimic suspect. Sursele “Gazetei de Bistriţa” din rândul anchetatorilor arată că s-a emis ipoteza, având în vedere similitudinea modurilor de operare, că autorii au fost aceiaşi la toate spargerile comise sâmbătă noaptea.

Cei care se ocupa de caz, poliţiştii de la “Investigaţii Criminale” din cadrul IPJ BN, procurorul desemnat în coordonarea anchetei de la Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, cei din serviciile secrete locale, SRI şi “doi şi un sfert” se pare ca au întocmit un cerc de suspecţi. Jafurile comise în noaptea de 21 spre 22 septembrie se pare că nu sunt singulare, în ultima perioadă au fost prădate mai multe case din Bistriţa, unele aflate în construcţie, sustrăgându-se instalaţii de încălzire, ţevi de cupru etc. În toate aceste cazuri se pare că poliţiştii se învârt în gol, nu au nici un fel de informaţii despre autori, iar anchetele trenează nejustificat. Valoarea jafurilor în “serie” se pare că se ridică la circa un miliard de lei vechi.

De la începutul anului şi până în prezent, numai în Bistriţa au fost jefuite un număr de 12 apartamente şi case, toate figurând cu AN (autor necunoscut) .

Pe fondul tăcerii nejustificate a poliţiei, în ciuda activităţilor specifice efectuate, având în vedere că poliţiştii sunt în alertă, la fel colegii de la serviciile secrete, grupul infracţional a lovit din nou. Patronul păstrăvăriei din Romuli a fost jefuit marţi dimineaţa, în jurul orei 3.00-03.30, posibil de către acelaşi grup infracţional, atacatorii fiind înarmaţi şi cu feţele acoperite. Bărbatul a fost jefuit de cei 20 000 de lei pe care îi avea asupra sa. Dar lucrurile nu sau oprit aici şi se par scăpate de sub orice control. Una din persoanele căreia i-a fost jefuită locuinţa în noaptea de sâmbătă din localitatea Salva, în noaptea de 25 spre 26 septembrie, a fost din nou ţinta hoţilor, de data aceasta fiindu-i sustrasă suma de 10.000 lei, printr-un mod de operare identic.

Că ne place sau nu, atât poliţia, cât şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, structurile locale ale serviciilor secrete, respectiv compartimentele care se ocupa cu investigarea „crimei organizate” din cadrul acestor structuri se pare că se fac că lucrează. Lipsa informaţiilor şi prestaţia lor lamentabilă îi situează pe toţi în offside.